Home

13Mar2017

STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE PE PERIOADA 2012 – 2017

Cuprins

 

  1. INTRODUCERE
  2. VALORILE FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE
  3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ŞI TIPURILE DE INTERVENŢII PROPUSE
  4. OBIECTIVELE GENERALE
  5. IMPLICAŢII JURIDICE
  6. IMPLICAŢII BUGETARE
  7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZAREA

 

ABREVIERI

AEP – Autoritatea Electorală Permanentă

ANAF – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

ANFP – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

ANI – Agenţia Naţională de Integritate

ANRMAP – Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

CARIN – Reţeaua Internaţională Camden a Oficiilor de Recuperare a Creanţelor

CC – Curtea de Conturi

CE – Comisia Europeană

CSM – Consiliul Superior al Magistraturii

CNSC – Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

DGA – Direcţia Generală Anticorupţie

IGPR – DIF – Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigare a Fraudelor

DEPABD – Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date

DLAF – Departamentului pentru Lupta Antifraudă

DNA – Direcţia Naţională Anticorupţie

GRECO – Grupul de state împotriva corupţiei – Consiliul Europei

H.G. – Hotărârea Guvernului

INM – Institutul Naţional al Magistraturii

JASPERS – Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene  

ÎCCJ – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  

MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor

MAE – Ministerul Afacerilor Externe

MAEur – Ministerul Afacerilor Europene

MECTS – Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MCSI – Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

MCV – Mecanismul de Cooperare şi Verificare

MECMA – Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

MFP – Ministerul Finanţelor Publice

MJ – Ministerul Justiţiei

MP – Ministerul Public

OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

ONPCSB – Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

ONRC – Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite

OUG – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

PGD – Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă

PÎCCJ – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 

SGG – Secretariatul General al Guvernului

SNA – Strategia naţională anticorupţie

UCRAP – Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice

UCVAP – Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice

UE – Uniunea Europeană

 

 

 

 

STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

 

2012 – 2015

 

  1. INTRODUCERE

 

1.1. Despre strategie

România, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrităţii instituţionale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţă, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societăţii civile în procesele decizionale.

Strategia naţională anticorupţie are ca premise asumate politic importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor publice în serviciul cetăţeanului.

Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicităţii în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, în special prin îmbunătăţirea coordonării la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent[1].

 

Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală pe perioada 2008-2010 în România[2]. Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupţie trebuie să fie unul comprehensiv şi multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă şi judecătorească, dar şi autorităţile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilă.

 

Documentul preia domeniile identificate ca priorităţi la nivelul UE în Comunicarea anticorupţie a CE[3]: recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice, protecţia intereselor financiare ale UE.

 

De asemenea, prin acest document strategic se urmăreşte şi pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema „Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor”, care se va axa pe următoarele capitole: principii etice şi reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activităţi, declaraţiile de avere şi interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conştientizarea.

 

Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupţie precum metodologia de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie şi implementarea planurilor sectoriale.

 

Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României faţă de valorile Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. În septembrie 2011, ţara noastră a achiesat la declaraţia Parteneriatului, asumându-şi ca priorităţi majore: sporirea gradul de disponibilitate al datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice, îmbunătăţirea serviciilor publice, creşterea integrităţii publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunităţi sigure şi consolidarea responsabilităţii corporative.

 

1.2. Corupţia în România în indicatori de percepţie şi statistici oficiale

La nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice şi obstrucţionează înfăptuirea justiţiei, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni şi externi specializaţi în evaluarea percepţiei şi a impactului corupţiei poziţionează România sub media ţărilor membre ale UE.

Indicator

extern

Constatări Ţinta de atins până în 2015
Indicele de Percepţie a Corupţiei 2011

 

Aproximativ trei sferturi din ţările care compun acest index au un scor inferior valorii de cinci (pe o scară de la 0 – nivel ridicat de corupţie, la 10 – nivel ridicat de integritate) 6,37 – Media Uniunii Europene
  România se numără printre acestea, cu un scor de 3,6  
Barometrul Global al Corupţiei 2010

 

87% dintre respondenţii români consideră că nivelul corupţiei din România a crescut în ultimii 3 ani 73% – Media UE
Partidele politice şi parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie (cu un scor de 4,5), urmate îndeaproape de justiţie (4), poliţie (3,9) şi funcţionari publici (3,8). Media UE

4,4 (partide politice),

3,5 (parlament),

3,4 (justiţie),

3,1 (poliţie),

3,5 (funcţionari publici)

Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca eficiente eforturile curente ale Guvernului de a lupta împotriva corupţiei 26% – Media UE
Sondaj al Băncii Mondiale[4] asupra Mediului de Afaceri şi Performanţelor Investiţionale 2005-2008 Mediul de afaceri din România consideră corupţia ca o problemă majoră în a face afaceri (a treia ca importanţă din 14) Corupţia nu mai este identificată de mediul de afaceri în top 5
Raportul Global privind Integritatea 2010 Steag roşu la capitolul cereri de informaţii guvernamentale Steguleţ verde
Trei steaguri portocalii la transparenţa finanţării partidelor politice, supravegherea companiilor cu capital majoritar de stat şi aplicarea legii: garanţii şi profesionalism privind conflictele de interese Steguleţ verde
Raportul Naţiuni în Tranziţie 2011 Evaluarea stagnează la 4,00 3,27 – Media UE pentru anul 2010.

 

În ceea ce priveşte statistica judiciară, anii 2010 şi 2011 au continuat să marcheze o tendinţă pozitivă a indicatorilor de performanţă specifici activităţii DNA în lupta împotriva corupţiei. Aceasta denotă consecvenţă în investigarea şi trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupţie privind fapte grave comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală. Astfel, în 2010, au fost trimişi în judecată 11 demnitari, din care un prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi şi a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011, au fost trimişi în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care e deputat, un secretar general în Ministerul Sănătăţii, un subprefect, un preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu rang de subsecretar de stat) şi au fost condamnaţi 4 (2 deputaţi şi un fost deputat, un subprefect).

 

În domeniul justiţiei, pentru fapte de corupţie, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 147 inculpaţi, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocaţi şi 34 poliţişti. Au fost condamnaţi definitiv 37 de inculpaţi, dintre care 2 procurori, 10 avocaţi, 24 ofiţeri şi agenţi de poliţie şi un şef de escortă de la penitenciar. În anul 2011, au fost trimişi în judecată 263 inculpaţi (2 judecători şi 3 procurori, din care 2 prim-procurori, 27 avocaţi, 231 poliţişti) şi au fost condamnaţi 43 (2 judecători şi 2 procurori, din care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocaţi, 26 poliţişti – 7 subofiţeri şi 19 ofiţeri, din care 4 cu funcţii de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofiţer şi 3 ofiţeri cu funcţii de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, un jandarm cu funcţie de conducere).   

 

În ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 53 inculpaţi, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanţi fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010, au fost condamnaţi definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar ai Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali şi un inspector la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011, au fost trimişi în judecată 91 inculpaţi (63 lucrători vamali şi un director al Direcţiei de Accize şi Operaţiuni Vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, din care 3 comisari şefi, 2 directori şi 4 inspectori, din care un inspector şef direcţia generală a finanţelor publice, un consilier al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, 5 funcţionari Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un inspector şef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, din care un comisar şef) şi au fost condamnaţi 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare şi 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori şi un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).   

 

În plus, în 2010, au fost trimise în judecată 194 persoane din sectorul privat pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, iar în anul 2011, 238 persoane fizice şi 41 persoane juridice. În 2010 au fost condamnaţi definitiv 34 inculpaţi pentru infracţiuni de corupţie, iar în anul 2011, 90 inculpaţi.

 

De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, Agenţia avea în lucru un număr 4294 investigaţii. Totodată, în perioada aprilie 2008 – ianuarie 2012, rezultatele activităţii operaţionale a Agenţiei se prezintă astfel: 2800 investigaţii finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4900 sancţiuni contravenţionale aplicate; 229 dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declaraţii, suspiciuni privind infracţiuni asimilate faptelor de corupţie, sau infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 cazuri de incompatibilităţi identificate; 31 cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 cazuri în care Agenţia a solicitat instanţelor de jucată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat – suma totală reprezentând diferenţe nejustificate – aprox 42,5 milioane LEI (12, 2 milioane EUR) – 3 decizii de confiscare definitive si irevocabile; 2 660 250 declaraţii de avere si de interese postate pe Portalul Declaraţiilor de avere si de interese in perioada 2008 – 2012.

 

1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente

SNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovării integrităţii şi bunei guvernări la nivelul tuturor instituţiilor publice.

 

Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea şi adoptarea/adaptarea de către instituţiile şi autorităţile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acţiune, obiectivele generale şi specifice relevante la nivel naţional. Totodată, documentul include aspecte practice şi instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acţiune sectoriale precum: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanţă asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.

Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcţiilor de acţiune asumate prin Programul de guvernare 2012, Capitolul 20 “Justiţia şi Politici Anticorupţie”.

 

Totodată, pentru asigurarea coerenţei şi coordonării tuturor iniţiativelor relevante la nivel naţional, SNA încorporează condiţionalităţile 2, 3 şi 4 din cadrul MCV şi va conduce la optimizarea structurii de coordonare inter-instituţională înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.

 

În baza consultării inter-instituţionale organizate cu ocazia elaborării acestei strategii, se asigură complementaritatea iniţiativelor deja adoptate la nivel naţional. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea şi prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese şi a stărilor de incompatibilitate 2011-2014, precum şi demersurile instituţionale ale CSM privind sporirea credibilităţii justiţiei şi responsabilizarea sistemului judiciar.  

 

Cadrul legislativ anticorupţie din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO şi MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeaşi concluzie a fost formulată şi de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupţie implementate în perioada 2005 – 2010. Ca o consecinţă, prezenta strategie pune accent pe implementarea şi asigurarea stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislaţiei şi a cadrului instituţional anticorupţie.

 

  1. VALORILE FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE PROMOVATE DE SNA

 

2.1. Valorile fundamentale

Prezenta strategie este construită pe premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice a următoarelor valori fundamentale:

  • voinţa politică – toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;
  • integritatea – reprezentanţii instituţiilor şi ai autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;
  • prioritatea interesului public – reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obţinerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
  • transparenţa – reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea membrilor societăţii civile în cadrul acestui proces.

 

2.2. Principii

Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie şi în planul de acţiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:

  • principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;
  • principiul responsabilităţii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor de acţiune convenite;
  • principiul evaluării şi gestionării riscurilor de corupţie ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;
  • principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care sa fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate in funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;
  • principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile „anti-mită” nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt, că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administraţie trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparenţă şi responsabilitate şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;
  • principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea anticipată şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie sa dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi sunt datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale, trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;
  • principiul eficacităţii în combaterea corupţiei care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;
  • principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;
  • principiul parteneriatului public – privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei.

 

  1. SCOPUL SNA, INSTRUMENTELE ŞI TIPURILE DE INTERVENŢII PROPUSE

 

3.1. Scopul SNA şi caracterul multidisciplinar

Scopul SNA este reducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupţie.

 

Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.

 

3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

Rapoartele periodice de evaluare a eficienţei demersurilor anticorupţie implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupţie a fost deja depăşit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituţii publice, dar şi a celor din sectorul privat, să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie.

 

Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrităţii instituţionale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii. Soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a  problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului „toleranţei zero” şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.

 

În susţinerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrităţii instituţionale având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial şi eficientizarea mecanismelor administrative de sancţionare, protecţia avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităţilor specifice fiecărei instituţii.

 

SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie. Acest tip de metodologie a fost testată cu succes de către DGA în cadrul SNA 2008 – 2010. Pe parcursul implementării noii SNA se urmăreşte testarea aplicării acestui instrument şi în cadrul altor instituţii publice. În funcţie de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare care să fie ulterior implementată de toate instituţiile publice.

 

De asemenea, pornind de la experienţa SNA implementate între 2008 şi 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituţie are obligaţia elaborării şi implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităţilor specifice.

 

Prezenta strategie răspunde şi recomandărilor privind consolidarea mecanismului de coordonare şi monitorizare a implementării măsurilor anticorupţie.

 

Prin cooperarea cu agenţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, la nivelul secretariatului tehnic se urmăreşte operaţionalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA şi IGPR-DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate, precum şi diseminarea la nivelul tuturor autorităţilor publice a bunelor practici anticorupţie. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc şi a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile Legii nr. 176/2010.

 

Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului  măsurilor preventive anticorupţie şi  indicatorii de evaluare asociaţi (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmăreşte realizarea la nivelul fiecărei instituţii/autorităţi publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare şi eficienţă a măsurilor anticorupţie. Autoevaluarea va viza măsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilităţile, codurile etice şi deontologice, transparenţa decizională, accesul la informaţii de interes public, gestionarea fondurilor publice, achiziţiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecţie şi promovare a personalului etc.

 

Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experţi ai diferitelor instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive din anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecţia personalului din instituţiile şi autorităţile publice care semnalează încălcări ale legii şi consilierului de etică/integritate şi, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU şi OCDE.

 

Pentru fiecare tip de intervenţie, SNA identifică obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasică, trihotomică de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie, respectiv, prevenire, educaţie şi combatere.

 

  1. OBIECTIVELE GENERALE

 

4.1 Prevenirea corupţiei în instituţiile publice

Legislaţia naţională anticorupţie dezvoltată de-a lungul ultimului deceniu conţine un set complex de măsuri preventive care să asigure un nivel înalt de integritate în administraţia publică din România.

 

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o obligaţie a persoanelor care exercită o funcţie publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, şi să asigure ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această obligaţie cu caracter general este subsecvent reglementată prin legi speciale, precum şi coduri etice şi regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public şi privat, în concordanţă cu standardele internaţionale în materie.

 

Răspunderea individuală trebuie însă dublată de asigurarea condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea şi evaluarea periodică a eficienţei măsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilităţi ce aparţin conducerii instituţiilor publice şi implică asumarea agendei anticorupţie la cel mai înalt nivel. Acesta este unul din obiectivele majore ale prezentei secţiuni ce urmează a fi implementat la nivelul tuturor instituţiilor publice.

 

Pe lângă măsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autorităţile publice, SNA cuprinde şi măsuri specifice pentru creşterea gradului de integritate şi transparenţă în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, achiziţiile publice şi administraţia publică locală.

 

Unul din obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obţinerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale al OCDE reprezintă o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Alături de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodică a implementării de către România a legislaţiei specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupţiei în sectorul privat, precum şi a standardelor Convenţiei ONU împotriva corupţiei.

 

Obiectiv specific 1: Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

 

Măsuri:

  1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre);
  2. intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine[5];
  1. introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;
  1. implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post aderare;
  2. consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică;
  3. operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call – center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie;
  4. implementarea standardelor internaţionale şi promovarea unui rol activ al României în cadrul iniţiativelor regionale şi internaţionale anticorupţie.

 

Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament

 

Obiectiv specific 2: Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data[6]) puse la dispoziţie de către autorităţile publice

Măsuri:

  1. îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă;
  2. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional;
  3. dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e–justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni;
  4. implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă;
  5. îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-media.

 

Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament.

 

Obiectiv specific 3: Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale

 

Măsuri:

  1. implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;
  2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului şi statutului Inspecţiei Judiciare;
  3. cooperarea în domeniul integrităţii cu organizaţiile şi instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexe;
  4. elaborarea, aprobarea şi implementarea unui plan de acţiune unitar pentru promovarea integrităţii la nivelul instituţiilor publice implicate în buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public.

 

Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ şi structurile subordonate, instanţe şi parchete

 

Obiectiv specific 4: Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale

 

Măsuri:

  1. completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu Recomandările GRECO[7];
  2. creşterea capacităţii administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;
  3. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice;
  4. asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate;
  5. stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal;
  6. aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.

 

Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP

 

Obiectiv specific 5: Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului

 

Măsuri:

  1. modificarea Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;
  2. reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau de a reprezenta în orice fel autorităţi publice sau entităţi economico/financiare cu capital majoritar de stat;
  3. pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO – „Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor”;
  4. adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;
  5. organizarea de seminarii, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor.

 

Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României prin MJ

 

Obiectiv specific 6: Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice

 

Măsuri:

  1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;
  2. extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP;
  3. scăderea substanţială a numărului de nereguli şi contestaţii, fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi eficienta utilizare a fondurilor publice;
  4. identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora;
  5. sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor;
  6. constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;
  7. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice;
  8. analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.

 

Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenţei, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PICCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM

 

Obiectiv specific 7: Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru

 

Măsuri:

  1. implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupţiei în sectorul privat;
  2. promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale;
  3. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public;
  4. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice;
  5. diseminarea politicilor şi programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente.

Responsabili: reprezentanţii mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenţei

 

Obiectiv specific 8: Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei publice locale

 

Măsuri:

  1. simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor; 
  2. instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale;
  3. adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită;
  4. organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale şi creşterea încrederii cetăţenilor;
  5. elaborarea şi diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei din administraţia publică locală[8];
  6. dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acţiune Anticorupţie[9]

 

Responsabili: primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJ

 

4.2 Creşterea gradului de educaţie anticorupţie

Cunoaşterea de către angajaţi a normelor etice care guvernează exercitarea funcţiei sau a demnităţii publice, a atribuţiilor de serviciu, a misiunii şi mandatului diferitelor instituţii publice, a procedurilor de lucru şi a sancţiunilor aplicabile constituie precondiţii esenţiale pentru integritatea instituţională. Pe lângă componenta de îndrumare îndeplinită prin intermediul consilierilor de etică sau de integritate – care devine incidentă în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului – managementul instituţiei trebuie să adopte un rol proactiv, şi să asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregătire specializate anticorupţie. Aceste cursuri trebuie să fie adaptate la tipul de serviciu public prestat şi pregătirea profesională a angajatului şi să ofere un bagaj solid de cunoştinţe pentru reducerea “zonelor gri” care – din necunoaştere sau înţelegere greşită – pot conduce la corupţie.

 

Pe de altă parte, promovarea integrităţii şi a eticii în viaţa publică nu se poate realiza fără contribuţia şi rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupţiei de către cetăţeni, raportarea iregularităţilor sau abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic şi ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate şi explicate temeinic, începând chiar din şcoală şi dublate de acces facil la informaţiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a strategiei va consta în activitatea de informare a cetăţenilor atât cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalităţile de luptă împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetăţean dispune.

 

Obiectiv specific 1: Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice

 

Măsuri:

  1. asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduită;
  2. introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrităţii;
  3. elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau a incidentelor de integritate.

 

Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament

 

Obiectiv specific 2: Creşterea gradului de informare a  publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie

 

Măsuri:

  1. organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie;
  2. introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activităţilor extracurriculare şi programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ – curriculum la decizia şcolii – din ariile curriculare Om şi Societate şi Consiliere şi Orientare);
  3. desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoală – comunitate – familie;
  4. iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie;
  5. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie;
  6. realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on-line şi mecanisme instituţionale de verificare;
  7. formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publică în domeniul anticorupţie în educaţie.

 

Responsabili: MECTS în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar şi Parlament

 

4.3 Combaterea corupţiei prin măsuri administrative şi penale

Rezultatele DNA privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare şi s-a putut constata o creştere a numărului de condamnări. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanţelor prezintă, în continuare, o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt se soluţionează în termen de trei ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari sunt pe rol de peste trei ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripţie, total sau parţial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunţat hotărâri definitive, statisticile indică faptul că trendul de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupţie observat în 2010, cu mai puţine decizii de suspendare, nu a fost menţinut în 2011.

 

Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor judeţene în combaterea corupţiei la nivel mic şi mediu aduc în continuare îmbunătăţiri. Strategiile judeţene de combatere a corupţiei sunt puse în aplicare şi rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numărul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat să crească (creştere cu 14% în 2010), existând şi o proporţie mai mare de investigaţii ce au condus la trimiteri în judecată. O tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte complexitatea cazurilor, precum şi gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, a fost menţinută. Totodată, cooperarea cu structurile MAI – DGA şi DIF a avut ca rezultat creşterea indicatorilor de performanţă. Cu toate acestea, a existat o scădere semnificativă a numărului de anchete iniţiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.

 

Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia, iar investigaţiile pe care le desfăşoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare şi administrative competente ar trebui îmbunătăţită în mod semnificativ. Sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive[10].

 

Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupţiei prin mijloacele specifice organelor judiciare şi ANI, SNA pune accent şi pe creşterea eficienţei activităţilor de control administrativ. Sunt avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE[11] prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum şi mecanismele de sancţionare a abaterilor disciplinare pot contribui substanţial la consolidarea integrităţii instituţionale.

 

Nu în ultimul rând, SNA urmăreşte producerea unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, prin acordarea unei atenţii deosebite procesului de confiscare şi recuperare a produsului infracţiunilor. În acest sens, SNA asigură complementaritatea demersurilor naţionale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale şi spălării banilor.

 

Obiectiv specific 1: Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4)

 

Măsuri:

  1. asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ material şi procesual penal anticorupţie;
  2. continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA;
  3. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente;
  4. continuarea implementării strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ;
  5. transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal;
  6. realizarea unor analize privind evoluţia fenomenul corupţiei prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA şi DIF;
  7. consolidarea transparenţei, a cooperării inter-instituţionale şi internaţionale.

 

Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanţele, MJ, DGA şi DIF

 

Obiectiv specific 2: Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)

 

Măsuri:

  1. monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituţiilor/autorităţilor competente (parchete, instanţe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă Curţile de Apel, comisii de disciplină);
  2. consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind sancţiunile în materia asigurării integrităţii în exercitarea funcţiilor publice;
  3. elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii şi procurorii din Comisiile de cercetare a averii de pe lângă Curţile de Apel;
  4. dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor;
  5. realizarea, de către autorităţile administrative şi judiciare, a unei evidenţe a sancţiunilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI;
  6. reducerea timpilor de soluţionare a dosarelor prin utilizarea soluţiilor informatice.

 

Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, instanţele, instituţiile publice

 

Obiectiv specific 3: Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)

 

Măsuri:

  1. creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România;
  2. protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative şi judecătoreşti şi familiarizarea reprezentanţilor acestora cu iniţiativele europene în domeniu.

 

Responsabili: DLAF

 

Obiectiv specific 4: Consolidarea mecanismelor de control administrativ

 

Măsuri:

  1. evaluarea sistemului sancţiunilor administrative si a implementării lor;
  1. analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesională în administraţia publică centrală şi locală;
  1. consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;
  2. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control intern;
  3. introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;
  4. aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice;
  5. publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare;
  6. introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon.

 

Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), CC, autorităţile (unităţile) de audit şi control intern

 

Obiectiv specific 5: Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

 

Măsuri:

  1. sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8);
  2. adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiţiei privind confiscarea extinsă şi valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
  3. iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare;
  4. consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracţiuni cu instituţiile similare din UE şi reţelele specializate CARIN şi ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Naţional de Recuperare a Creanţelor;
  5. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni;
  6. modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public;
  7. adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii;
  8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.

 

Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanţele, ONPCSB, INM, CSM.

 

4.4 Aprobarea planurilor sectoriale şi dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a SNA

SNA se completează cu Planul naţional de acţiune (anexa nr. 3 la hotărâre) şi planurile sectoriale.

 

Planul naţional de acţiune pune accent pe măsurile instituţionale cu impact general, orientate spre obiective şi domenii prioritare, precum şi pe implementarea diferitelor recomandări formulate de organismele internaţionale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 şi 8 corespunzătoare obiectivului general 1 şi obiectivele specifice 1, 2, 3 şi 5 corespunzătoare obiectivului general 3).

Planurile sectoriale urmează a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice la nivel central şi local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanţe şi parchete) şi Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:

  • formatul standard pentru planul naţional de acţiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotărâre);
  • abordarea trihotomică: prevenire, educaţie, combatere;
  • inventarul măsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotărâre);
  • obiectivele specifice şi măsurile cuprinse la punctul 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzătoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 şi 2 corespunzătoare obiectivului general 2 şi obiectivul specific 4 corespunzătoare obiectivului general 3).

 

Suplimentar, instituţiile publice îşi vor identifica propriile vulnerabilităţi instituţionale şi riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum şi măsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituţiilor publice, asistenţă în elaborarea planurilor sectoriale.

 

Instituţiile publice sunt încurajate să publice pe propria pagină de internet şi să comunice secretariatului tehnic, în termen de trei luni de la adoptarea SNA, informaţii privind:

  • Adoptarea de către conducerea instituţiei publice a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA;
  • Desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituţiei şi a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnată va avea în fişa de post ca atribuţie distinctă cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA precum şi obligaţia transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea măsurilor de prevenire a corupţiei. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinară, conform legii.
  • Aprobarea şi diseminarea planului sectorial.

 

Obiectiv specific 1: Aprobarea planului sectorial şi autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislaţiei naţionale anticorupţie, în special a măsurilor preventive

 

Măsuri:

  1. informarea angajaţilor despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;
  2. identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţiei;
  3. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţiei;
  4. aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului sectorial şi declaraţiei de aderare la SNA.

 

Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducătorii principalelor compartimente din cadrul instituţiilor 

 

Obiectiv specific 2: Monitorizarea implementării planului sectorial şi participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA

 

Măsuri:

  1. adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;
  2. operaţionalizarea Secretariatului tehnic al SNA;
  3. colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării şi comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA;
  4. elaborarea, testarea şi aprobarea metodologiei derulării activităţilor de monitorizare şi a conceptului de portal SNA;
  5. contribuţia la elaborarea Raportului Naţional Anticorupţie;
  6. participarea la activităţile de monitorizare ale SNA.

 

Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale

 

  1. IMPLICAŢII JURIDICE

 

SNA porneşte de la premisa că actualul cadru normativ anticorupţie este suficient dezvoltat, în special în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea DNA.

 

Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ şi ajustări ale cadrului instituţional sunt necesare, în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

 

Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:

  • Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare;
  • H.G. nr. 749/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare;
  • Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care Consiliul Concurenţei, ANRMAP şi AEP nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 22 alin (2).

 

Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:

  • Legea nr. 303/2004 privind statutul  judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului;
  • Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare;
  • Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu completările ulterioare;
  • Codul penal şi Codul de procedură penală.

 

Pentru asigurarea coerenţei procesului de coordonare şi monitorizare al SNA, Guvernul României va promova şi proiecte de modificare/completare ale:

  • H.G. nr. 79/2010 privind Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei,
  • H.G. nr. 1346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.

 

Ca urmare a evaluărilor privind eficienţa măsurilor anticorupţie aflate în vigoare, este posibil să fie formulate propuneri de amendare a legislaţiei privind unele măsuri/concepte preventive precum avertizorul de integritate, consilierul de etică, accesul la informaţii de interes public, transparenţa procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementării SNA, vor fi elaborate sau, după caz, actualizate, codurile deontologice/de conduită/etice.

 

Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituţiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziţii şi ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui număr de cel puţin 4 experţi din cadrul instituţiilor publice, precum şi voluntari din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.

 

 

 

  1. IMPLICAŢII BUGETARE

 

Implementarea SNA se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012-2014. SNA şi Planul naţional de acţiune cuprins în anexă sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format şi conţinut, atât Planul naţional de acţiune, şi cele sectoriale, vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară.

 

Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepţia AEP, ANRMAP şi Consiliului Concurenţei .

 

Pentru asigurarea sustenabilităţii instituţionale şi financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Naţional Strategic de Referinţă pentru perioada 2014-2020 şi a programului operaţional finanţat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii şi integrităţii la nivelul sectorul public şi privat.

 

  1. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI ŞI MONITORIZAREA

 

7.1. Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementării strategiei

Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern.

 

În acest scop, ministrul justiţiei va organiza, cel puţin odată la şase luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupţie. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activităţii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor trei puteri, legislativă, judecătorească şi executivă, precum şi a administraţiei publice locale, a mediului de afaceri şi a societăţii civile.

 

Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic inter-instituţional cu activitate permanentă. În cadrul acestuia vor fi cooptaţi şi experţi din alte instituţii publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar şi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.

 

În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine şi dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultărilor pentru elaborarea strategiei:

  1. platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;
  2. platforma administraţiei publice centrale;
  3. platforma administraţiei publice locale;
  4. platforma mediului de afaceri;
  5. platforma societăţii civile.

 

Platformele vor fi convocate cel puţin o dată la două luni. La reuniunile acestora vor fi invitaţi specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile.

 

7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anual

Obiectivele procesului de monitorizare sunt:

  • Identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;
  • Identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;
  • Creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.

 

Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial şi anual de către secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor cinci platforme şi supuse aprobării în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei.

 

Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activităţi de monitorizare care vor include:

  • centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupţie (anexa nr. 2 la hotărâre) , în baza rapoartelor de autoevaluare;
  • centralizarea, în termen de trei luni de la adoptarea strategiei, a situaţiei iniţiale; corespunzătoare anului 2011, pentru toţi indicatorii măsuraţi în anexa nr. 2 la hotărâre;
  • raport semestrial şi anual de monitorizare;
  • documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate;
  • sondaje de opinie.

 

Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, se introduc următoarele mecanisme cu caracter permanent:

  • un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum şi derularea unor vizite de evaluare la sediul instituţiilor publice de către echipe de experţi formate din reprezentanţii celor cinci platforme de cooperare. Evaluările vor avea ca obiect modalităţile concrete de punere în aplicare a SNA cu accent pe eficienţa măsurilor preventive din anexa nr. 2 la hotărâre. În baza vizitei de evaluare echipele de experţi pot întocmi rapoarte de evaluare şi recomandări care vor fi ulterior prezentate instituţiei vizate.
  • evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de trei luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituţiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituţiei vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.

 

Metodologia derulării acestor activităţi de monitorizare va fi elaborată de secretariatul tehnic în termen de două luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentată la nivelul celor cinci platforme şi supusă aprobării în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei. Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanţă anticorupţie dar şi la cei vizând costul corupţiei.

 

Anual se va publica un raport de monitorizare a implementării SNA. Raportul va include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere.

 

Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care să asigure transmiterea, procesarea şi analizarea raportărilor, precum şi accesarea de către instituţii şi public a informaţiilor relevante şi bunelor practici identificate în implementarea strategiei.

 

7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei

Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, cât şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.

[1] Raportul Comisiei Europene COM(2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii la 20 iulie 2011

[3] UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupţie care conţine: comunicarea CE – Lupta împotriva corupţiei în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupţie la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei cadru privind corupţia în sectorul privat; raportul privind modalităţile concrete de participare a UE la GRECO.  

 

[4] Studiul „Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia” a fost dat publicităţii în anul 2011 şi oferă date comparative pentru anii 2005 şi 2008.

[5] Standardele de management/control intern, sunt elaborate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.

 

[6] Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) şi sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deţine control exclusiv) şi sub o licenţă deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală – drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE, care a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deţinute de către instituţiile publice este liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă şi că instituţiile publice trebuie să asigure condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul de open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership).

[7] Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia rundă de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupţie şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie – 3 decembrie 2010.

[8] Obiective cuprinse în Proiectul Studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală, cofinanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative – Axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.2 – Creşterea responsabilităţii administraţiei publice. Proiectul este implementat de MAI prin UCRAP şi DGA.

[9] În cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2008 – 2010, în cooperarea dintre MAI şi Centrul Naţional pentru Integritate, au fost înfiinţate Grupurile de Acţiune Anticorupţie care reunesc reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi serviciilor descentralizate.

[10] De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.

[11] UE şi-a reafirmat una dintre priorităţile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent măsuri în acest sens: Strategia comună a OLAF, DG Regio, DG Empl şi DG Mare de prevenire a fraudei 2010-2011, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011


13Mar2017

125
ANEXA NR. 19
la Metodologie
C A L E N D A R U L
mobilității personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2017 – 2018
I. Ordinea desfășurării etapelor mobilității personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar
pentru anul școlar 2017-2018 este următoarea:
1) Constituirea comisiei județene/a municipiului București de mobilitate a personalului didactic din învăţământul
preuniversitar, prin decizia inspectorului școlar general:
Termen 9 ianuarie 2017
2) Revizuirea deciziilor de numire/transfer/repartizare pe post catedră a personalului didactic titular conform
prevederilor art. 19 alin. (4)-(6) din Metodologie şi întocmirea listelor cuprinzând personalul didactic titular care îndeplinește
condițiile legale de pensionare la 1 septembrie 2017, pe baza cererilor înregistrate la secretariatele unităților, de învățământ de
către unitățile de învățământ și comunicarea acestora la inspectoratul școlar:
a) pentru limită de vârstă;
b) la cerere, pentru pensionare anticipată sau pensionare anticipată parțială.
Termen: 27 ianuarie 2017
3) Constituirea posturilor didactice/catedrelor, încadrarea personalului didactic titular, soluționarea cererilor de
întregire/completare a normei didactice de predare-învățare-evaluare la nivelul unităților de învățământ a personalului didactic
titular și soluționarea cererilor cadrelor didactice titulare prevăzute la art. 48 alin. (2)-(3) din Metodologie pentru anul școlar
2017-2018:
a) depunerea cererilor de către cadrele didactice titulare prevăzute la art. 48 alin. (2) din Metodologie și a cererilor de
întregire/completare a normei didactice de predare-învățare-evaluare la secretariatele unităților de învățământ;
Până la 27 ianuarie 2017
b) comunicarea, la inspectoratele școlare, a acordului/refuzului pentru transfer a cadrelor didactice titulare prevăzute la
art. 48 alin. (2) din Metodologie, respectiv pentru întregirea normei didactice de predare-învățare-evaluare;
Termen: 30 ianuarie 2017
c) stabilirea de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar, a listei finale a cadrelor didactice prevăzute la art.
48 alin. (2) din Metodologie pentru care se acordă transferul;
Termen: 31 ianuarie 2017
d) constituirea posturilor didactice/catedrelor la nivelul unităților de învățământ/consorțiilor școlare;
Perioada: 27 ianuarie-7 februarie 2017
e) analiza, corectarea și avizarea proiectului de încadrare și a ofertei de posturi didactice/catedre vacante/rezervate de către inspectoratul
școlar;
Perioada: 7-17 februarie 2017
a) emiterea și comunicarea deciziilor de transfer/întregire de normă.
Perioada: 17 februarie – 3 martie 2017
4) Stabilirea personalului didactic care îndeplinește condițiile legale de pensionare la data de 1 septembrie 2017 și se
menține în activitate ca titular în anul școlar 2017-2018, în funcția didactică, până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată
la data de 1 septembrie 2017:
a) depunerea și înregistrarea cererilor la secretariatele unităților de învățământ;
Până la 27 ianuarie 2017
b) aprobarea cererilor privind menţinerea în activitate ca titular în funcţia didactică peste vârsta de pensionare la nivelul
unităţilor de învăţământ;
Perioada: 30-31 ianuarie 2017
c) comunicarea situaţiei prevăzute la art. 28 alin. (6) din Metodologie la inspectoratele şcolare şi cadrelor didactice;
Termen: 1 februarie 2017
d) întocmirea, la nivelul inspectoratelor şcolare, a listelor finale cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile
legale de pensionare la data de 1 septembrie 2017 și au solicitat menținerea în activitate ca titular în anul școlar 2017-2018, în
funcția didactică, până la 3 ani peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2017, prezentarea acestora spre
validare consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi afişarea listelor finale la inspectoratele şcolare;
Perioada: 2-3 februarie 2017
e) înregistrarea contestaţiilor la inspectoratele şcolare;
Perioada: 6-7 februarie 2017
f) soluţionarea contestaţiilor de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.
Termen: 8 februarie 2017
126
5) Completarea normei didactice de predare-învățare-evaluare a personalului didactic titular la nivelul inspectoratului
școlar:
a) afișarea la inspectoratele școlare a listei tuturor catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete;
Termen: 22 februarie 2017
b) înregistrarea cererilor pentru completarea normei didactice la inspectoratul școlar;
Perioada: 23-24 februarie 2017
c) organizarea probelor practice/orale în profilul postului pentru completările şi întregirile de normă didactică;
Termen: 27 februarie 2017
d) ședință de repartizare organizată de comisia de mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar,
constituită la nivelul inspectoratului școlar, pentru completarea normei didactice;
Termen: 28 februarie 2017
e) emiterea și comunicarea deciziilor de completare de normă/transfer.
Perioada: 28 februarie-3 martie 2017
6) Transferarea personalului didactic titular disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin restructurarea rețelei
școlare ori prin desființarea unor unități de învățământ:
a) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete;
Termen: 2 martie 2017
b) afișarea, la inspectoratele școlare, a listei cadrelor didactice care intră în restrângere de activitate, începând cu data de
1 septembrie 2017;
Termen: 2 martie 2017
c) afişarea la sediile unităţilor de învăţământ a condiţiilor specifice şi a grilelor de evaluare aferente acestora (dacă este
cazul) pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante prin transfer/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ,
avizate de inspectoratele şcolare;
Termen: 2 martie 2017
d) înregistrarea cererilor, însoţite de documentele precizate în acestea, cadrelor didactice aflate în restrângere de
activitate, la inspectoratele şcolare; verificarea și avizarea dosarelor depuse de către comisia de mobilitate a personalului
didactic din învățământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului școlar și consilierul juridic al inspectoratului
școlar;
Perioada: 3-7 martie 2017
e) afișarea la inspectoratul școlar şi pe pagina web a inspectoratului şcolar a listelor cu punctajele cadrelor didactice
care solicită soluționarea restrângerii de activitate;
Termen: 9 martie 2017
f) înregistrarea contestațiilor la punctajele acordate;
Perioada: 9-10 martie 2017
g) organizarea probelor practice/orale de profil;
Termen: 10 martie 2017
h) soluționarea contestațiilor în consiliul de administrație al inspectoratului școlar și afișarea punctajelor finale la
inspectoratul școlar şi pe pagina web a inspectoratului şcolar;
Termen: 13 martie 2017
i) depunerea cererilor, însoţite de documentele precizate în acestea, de către cadrele didactice aflate în restrângere de
activitate, pentru obținerea acordurilor în vederea soluționării restrângerii de activitate la unităţile de învăţământ,
CMBRAE/CJRAE;
Perioada: 13-15 martie 2017
j) analiza în consiliile de administrație ale unităților de învățământ a solicitărilor și comunicarea hotărârii cu privire la
acordarea/neacordarea acordurilor pentru transfer;
Termen: 16 martie 2017
k) depunerea şi înregistrarea contestaţiilor privind acordurile emise de unitățile de învățământ, de către personalul
didactic titular care solicită transfer consimțit între unitățile de învățământ;
Perioada: 16-17 martie 2017
l) soluționarea contestaţiilor privind acordurile pentru transfer emise de unitățile de învățământ;
Termen: 20 martie 2017
m) depunerea acordurilor cadrelor didactice titulare care solicită soluționarea restrângerii de activitate la comisia de
mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului școlar;
Perioada: 16-21 martie 2017
n) soluționarea cererilor de restrângere de activitate în ședință de repartizare;
Termen: 22 martie 2017
o) înregistrarea contestațiilor la inspectoratul școlar cu privire la modul de soluționare a restrângerilor;
Perioada: 22-23 martie 2017
127
p) soluționarea contestațiilor în consiliul de administrație al inspectoratului școlar;
Termen: 24 martie 2017
q) emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare.
Perioada: 24-31 martie 2017
7) Pretransferul consimțit între unitățile de învățământ preuniversitar, la cerere, a personalului didactic titular:
a) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete şi incomplete;
Termen: 27 martie 2017
b) afişarea la sediile unităţilor de învăţământ a condiţiilor specifice şi a grilelor de evaluare aferente acestora (dacă este
cazul) pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante prin pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, avizate de
inspectoratele şcolare (pentru unitățile de învăţământ care nu au avut condiții specifice pentru etapa de transfer);
Termen: 27 martie 2017
c) depunerea cererilor, însoțite de documentele cerute în acestea, de către cadrele didactice care solicită pretransfer prin
schimb de posturi/catedre în baza consimţământului scris, respectiv pretransfer consimțit între unitățile de învățământ la
inspectoratele școlare; verificarea și avizarea dosarelor depuse de către comisia de mobilitate a personalului didactic din
învățământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului școlar și consilierul juridic al inspectoratului școlar;
Perioada: 28-31 martie 2017
d) afișarea la inspectoratul școlar şi pe pagina web a inspectoratului şcolar a listelor cu punctajele cadrelor didactice
înscrise la etapa de pretransfer consimțit între unitățile de învățământ, cu precizarea unităţilor de învăţământ la care sunt titulare
cadre didactice care au depus cereri de pretransfer;
Termen: 4 aprilie 2017
e) înregistrarea contestațiilor la punctajele acordate;
Zilele: 4-5 aprilie 2017
f) desfășurarea probelor practice/orale de profil, afişarea rezultatelor la sediul inspectoratului școlar şi pe pagina web a
inspectoratului şcolar;
Termen: 5 aprilie 2017
g) soluționarea contestațiilor în consiliul de administrație al inspectoratului școlar, afișarea punctajelor finale la sediul
inspectoratului școlar şi pe pagina web a inspectoratului şcolar;
Termen: 6 aprilie 2017
h) depunerea cererilor, însoțite de documentele cerute în acestea, de către cadrele didactice care solicită pretransfer la
unitățile de învățământ care au publicat posturi didactice/catedre vacante pentru obținerea acordului/acordului de principiu
pentru pretransfer, precum şi la unităţile de învăţământ la care sunt titulare cadre didactice care au depus cereri de pretransfer,
pentru obținerea acordului de principiu pentru pretransfer;
Perioada: 4-7 aprilie 2017
i) analiza, în consiliile de administrație al unităților de învățământ, a solicitărilor depuse de cadrele didactice titulare și
comunicarea hotărârii cu privire la acordarea/neacordarea acordului/acordului de principiu pentru pretransfer către
solicitant/inspectoratul școlar;
Perioada: 7-11 aprilie 2017
j) depunerea contestaţiilor privind acordurile/acordurile de principiu emise de unitățile de învățământ, de către
personalul didactic titular care solicită pretransfer consimțit între unitățile de învățământ, la comisia de mobilitate a personalului
didactic din învățământul preuniversitar constituită la nivelul inspectoratului școlar;
Perioada: 12-13 aprilie 2017
k) soluționarea contestaţiilor privind acordurile/acordurile de principiu emise de unitățile de învățământ;
Perioada: 20-24 aprilie 2017
l) soluționarea cererilor de pretransfer consimțit între unitățile de învățământ în ședință de repartizare;
Termen: 25 aprilie 2017
m) înregistrarea contestațiilor la inspectoratul școlar cu privire la modul de soluționare a cererilor de pretransfer
consimțit între unitățile de învățământ;
Perioada: 25-27 aprilie 2017
n) soluționarea contestațiilor în consiliul de administrație al inspectoratului școlar;
Termen: 28 aprilie 2017
o) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate şi afişarea acesteia la sediile inspectoratelor
şcolare;
Termen: 3 mai 2017
p) emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare.
Perioada: 28 aprilie – 5 mai 2017
8) Repartizarea, în şedinţă organizată de inspectoratul şcolar, pe perioadă nedeterminată, a cadrelor didactice calificate
angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, în baza prevederilor art. 253 din Legea nr. 1/2011 cu
modificările şi completările ulterioare:
128
a) depunerea și înregistrarea dosarelor de înscriere la inspectoratele şcolare;
Perioada: 3-5 mai 2017
b) verificarea dosarelor de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar constituită
la nivelul inspectoratului școlar și consilierul juridic al inspectoratului școlar;
Zilele: 5 şi 8 mai 2017
c) repartizarea cadrelor didactice conform prevederilor art. 253 din Legea nr. 1/2011 cu modificările și completările
ulterioare, în ședință organizată de inspectoratul școlar;
Termen: 9 mai 2017
d) depunerea și înregistrarea contestațiilor la sediile inspectoratelor școlare;
Perioada: 9-10 mai 2017
e) soluționarea contestațiilor de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar;
Termen: 11 mai 2017
f) emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare.
Perioada: 11-12 mai 2017
9) Reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat, care a avut calitatea de titular în
învăţământul preuniversitar şi care nu a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2017, în anul
școlar 2017-2018:
a) depunerea și înregistrarea cererilor la secretariatele unităților de învățământ;
Perioada: 3-4 mai 2017
b) discutarea și analizarea de către consiliile profesorale ale unităților de învățământ, a cererilor depuse;
Termen: 5 mai 2017
d) comunicarea, de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ, inspectoratului școlar și cadrelor
didactice, a acordului/refuzului privind reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat care a avut
calitatea de titular şi care nu a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2017, în anul școlar 2017-
2018;
Termen: 8 mai 2017
e) validarea de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar a listelor finale cuprinzând personalul didactic
titular pensionat care a avut calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, care nu a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare
raportată la data de 1 septembrie 2017 și care a solicitat reîncadrarea în funcția de personal didactic;
Termen: 10 mai 2017
f) depunerea și înregistrarea contestațiilor la sediile inspectoratelor școlare;
Termen: 10 mai 2017
g) soluționarea contestațiilor de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar.
Termen: 11 mai 2017
h) emiterea și comunicarea deciziilor.
Perioada: 11-12 mai 2017
10) Stabilirea prelungirii duratei contractelor individuale de muncă, în anul şcolar 2017-2018, pentru cadrele didactice
angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, care au dobândit cel puţin definitivarea în învăţământ, în
baza mediei de repartizare minimum 7 (şapte) obţinute la concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunile 2016, 2015, respectiv 2014 şi/sau 2013 pentru
învăţători/institutori/profesori pentru învăţământ primar, pentru finalizarea ciclului primar la aceeaşi clasă de elevi, conform
prevederilor art. 60 din Metodologie:
a) depunerea și înregistrarea la secretariatele unităților de învățământ, a cererilor personalului didactic angajat cu
contract individual de muncă pe perioadă determinată, în vederea prelungirii duratei contractului individual de muncă pe
perioadă determinată în anul şcolar 2017-2018, conform prevederilor art. 60 din Metodologie;
Perioada: 3-5 mai 2017
b) comunicarea, de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ, inspectoratului școlar și cadrelor
didactice, a acordului/acordului de principiu/refuzului privind prelungirea duratei contractului individual de muncă pe perioadă
determinată în anul şcolar 2017-2018, conform prevederilor art. 60 din Metodologie;
Perioada: 5-9 mai 2017
c) reactualizarea dosarelor personale, la inspectoratele şcolare, a cadrelor didactice care au primit acordul/acordul de
principiu privind prelungirea duratei contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2017-2018,
conform prevederilor art. 60 din Metodologie; verificarea dosarelor şi a situațiilor transmise de unitățile de învățământ, de către
comisia de mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar, constituită la nivelul inspectoratului școlar.
Perioada: 10-11 mai 2017
d) emiterea şi comunicarea deciziilor de repartizare.
Perioada: 11-16 mai 2017
129
11) Ocuparea prin concurs naţional a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul
preuniversitar:
a) înregistrarea, analizarea şi soluţionarea cererilor de concediu fără plată în consiliile de administraţie ale unităţilor de
învăţământ şi transmiterea situaţiei la inspectoratele şcolare;
Până la 28 aprilie 2017
b) afișarea listei posturilor didactice/catedrelor ocupate ca urmare a soluționării restrângerilor de activitate, a soluționării
cererilor de pretransfer consimțit între unitățile de învățământ, a cererilor de reîncadrare în anul școlar 2017-2018 a personalului
didactic pensionat care a avut calitatea de titular și care nu a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare, raportată la 1 septembrie
2017, a cererilor cadrelor didactice netitulare care au solicitat repartizarea în baza art. 253 din Legea nr. 1/2011 cu modificările
și completările ulterioare, precum şi a cererilor de prelungire a duratei contractelor individuale de muncă, în anul şcolar 2017-
2018, pentru personalul didactic angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, conform prevederilor art. 60
din Metodologie;
Termen: 11 mai 2017
c) verificarea și publicarea listei finale reactualizate cu posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru concurs;
Termen: 15 mai 2017
d) înregistrarea dosarelor de înscriere a candidaților la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
vacante/rezervate, inclusiv pentru absolvenții promoției 2017, la inspectoratele şcolare;
Perioada: 16-22 mai 2017
e) verificarea și avizarea dosarelor candidaților de către comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de organizare și
desfășurare a concursului și consilierul juridic al inspectoratului școlar;
Perioada: 17-24 mai 2017
f) validarea înscrierii, prin semnătură, de către candidați sau împuterniciții acestora prin procură notarială în original,
conform graficului stabilit de comisia de organizare și desfășurare a concursului; neprezentarea la validare a absolvenţilor din
promoțiile anterioare, atrage după sine anularea înscrierii la concurs.
Perioadele: 23-29 mai 2017; 6-10 iulie 2017 pentru absolvenții promoției 2017/
absolvenţii 2017 ai programelor de pregătire psihopedagogică
oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic/
departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic
Notă. În mod excepţional, absolvenţii promoţiei 2017 (studiilor medii/postliceale/universitare de licență/universitare de
masterat/departamentelor pentru pregătirea personalului didactic/departamentelor de specialitate cu profil psihopedagogic)
pot să prezinte adeverinţa de absolvire a studiilor/programului de pregătire psihopedagogică şi să valideze fişa de înscriere în
data de 12 iulie 2017. Absolvenţii promoţiei 2017 pot participa la proba scrisă în cadrul concursului naţional pentru ocuparea
posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate, numai după prezentarea adeverinţei de absolvire a
studiilor/programului de pregătire psihopedagogică.
g) Afișarea listei candidaților înscriși și a graficului privind susținerea probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la
clasă;
Termen: 29 mai 2017
h) organizarea și desfășurarea probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la clasă;
Perioada: 30 mai-30 iunie 2017
i) desfășurarea probei scrise;
Termen: 12 iulie 2017
j) afișarea rezultatelor;
Termen: 18 iulie 2017
k) înregistrarea contestațiilor la inspectoratele școlare și transmiterea acestora la centrele de evaluare;
Perioada: 18-19 iulie 2017
l) rezolvarea contestațiilor;
Perioada: 20-24 iulie 2017
m) afișarea rezultatelor finale.
Termen: 25 iulie 2017
n) repartizarea candidaţilor cu media de repartizare minimum 7 (şapte), conform art. 61 alin. (8), pe posturi
didactice/catedre vacante publicate pentru angajare cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, la nivelul
judeţului în care au susţinut proba practică sau inspecţia specială la clasă în profilul postului, indiferent de judeţul în care au
susţinut proba scrisă, ierarhizați pe o listă unică, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare;
Termen: 26 iulie 2017
o) transformarea posturilor didactice/catedrelor pentru angajare pe perioadă nedeterminată rămase neocupate, în posturi
didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă determinată şi reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor pentru
angajare pe perioadă determinată;
Termen: 28 iulie 2017
130
p) emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.
Perioada: 26-28 iulie 2017
12) Detașarea în interesul învățământului:
a) înregistrarea cererilor cadrelor didactice titulare, a căror restrângere de activitate nu a fost soluționată prin transfer,
pentru cadrele didactice care solicită completarea normei didactice, precum şi a acordurilor pentru detașare în interesul
învățământului, la inspectoratele școlare şi la unităţile de învăţământ;
Până la: 21 august 2017
b) organizarea și desfășurarea probelor practice/orale în profilul postului;
Termen: 22 august 2017
c) numirea, prin detașare în interesul învățământului, în funcțiile de conducere, îndrumare și control neocupate prin
concurs;
Perioada: 21-23 august 2017
d) discutarea și soluționarea propunerilor pentru detașare în interesul învățământului în consiliile de administrație ale
unităților de învățământ, transmiterea listei cadrelor didactice detașate în interesul învățământului însoțite de acordurile acestora
la inspectoratele școlare pentru eliberarea deciziilor;
Perioada: 21-24 august 2017
e) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate ca urmare a aprobării detașărilor în interesul
învățământului;
Termen: 25 august 2017
f) emiterea și comunicarea deciziilor de detașare în interesul învățământului.
Perioada: 25-30 august 2017
13) Soluționarea în ședință de repartizare, a cererilor de completare a normei didactice, în alte unități de învățământ și
de detașare în interesul învățământului pentru restrângere nesoluționată
a) depunerea și înregistrarea cererilor la inspectoratele școlare;
Perioada: 21-22 august 2017
b) organizarea și desfășurarea probelor practice/orale în profilul postului;
Termen: 22 august 2017
c) soluționarea în ședință de repartizare, a cererilor de completare a normei didactice, în alte unități de învățământ și de
detașare în interesul învățământului pentru restrângere nesoluționată.
Termen: 28 august 2017
Notă. Începând cu data de 28 august 2017, prioritate la ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, în
toate ședințele de repartizare, precum şi după începerea cursurilor, au în ordine cadrele didactice titulare cu reducerea de
activitate nesoluționată şi cadrele didactice care beneficiază de prelungirea contractului individual de muncă pe perioadă
determinată conform prevederilor art. 60 din Metodologie.
14) Detaşarea la cerere:
a) depunerea și înregistrarea cererilor, la secretariatele unităților de învățământ, de către cadrele didactice titulare care
solicită continuitate pentru detaşare la cerere în anul școlar 2017-2018;
Perioada: 3-5 mai 2017
b) comunicarea, de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ, inspectoratului școlar și cadrelor
didactice, a acordului/acordului de principiu/refuzului privind continuitatea pentru detaşare la cerere în anul școlar 2017-2018 ;
Termen: 8 mai 2017
c) înregistrarea, la inspectoratele școlare, a dosarelor de înscriere, însoțite de documentele solicitate în acestea, pentru
continuitate la detașarea la cerere, respectiv detașare la cerere prin concurs sau concurs specific;
Perioada: 16-22 mai 2017
Notă. În mod excepţional, cadrele didactice care nu au depus cereri de înscriere pentru detaşare la cerere, în perioada
16-22 mai 2017, mai pot depune cereri de înscriere pentru detaşare la cerere, prin concurs specific, în perioada 21-22 august
2017.
d) verificarea și avizarea dosarelor de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învățământul
preuniversitar și consilierul juridic al inspectoratului școlar;
Perioada: 23-24 mai 2017
e) afișarea punctajelor la inspectoratele școlare;
Termen: 6 iunie 2017
f) depunerea contestațiilor la punctaje la inspectoratele școlare;
Perioada: 6-7 iunie 2017
131
g) soluționarea contestațiilor
Termen: 8 iunie 2017
h) organizarea și desfășurarea probelor practice/orale în profilul postului;
Perioada: 30 mai – 30 iunie 2017
i) repartizarea, în ședință de repartizare, a cadrelor didactice titulare prin detașare la cerere prin continuitate și detașarea
la cerere în ordinea descrescătoare a mediilor;
Termen: 28 august 2017
j) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate ca urmare a soluționării detașărilor la cerere;
Termen: 28 august 2017
k) repartizarea, în ședință, a cadrelor didactice titulare prin detașare la cerere prin concurs specific în ordinea
descrescătoare a punctajelor.
Termen: 29 august 2017
l) reactualizarea listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate ca urmare a soluționării detașărilor la cerere;
Perioada: 29-30 august 2017
15) Stabilirea prelungirii duratei contractelor individuale de muncă, în anul şcolar 2017-2018, pentru cadrele didactice
angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, în baza mediei de repartizare minimum 5 (cinci) obţinute la
concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunile 2016 şi/sau
2015, respectiv 2016, 2015, 2014 şi/sau 2013 pentru învăţători/institutori/profesori pentru învăţământ primar, pentru finalizarea
ciclului primar la aceeaşi clasă de elevi, conform prevederilor art. 60 și 85 din Metodologie:
a) depunerea și înregistrarea la secretariatele unităților de învățământ, a cererilor personalului didactic angajat cu
contract individual de muncă pe perioadă determinată, în vederea prelungirii duratei contractului individual de muncă pe
perioadă determinată în anul şcolar 2017-2018, conform prevederilor art. 60 și 85 din Metodologie;
Perioada: 3-5 mai 2017
b) comunicarea, de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ, inspectoratului școlar și cadrelor
didactice, a acordului/acordului de principiu/refuzului privind prelungirea duratei contractelor individuale de muncă pe
perioadă determinată în anul școlar 2017-2018, conform prevederilor art. 60 și 85 din Metodologie;
Termen: 8 mai 2017
c) înregistrarea cererilor de prelungire a duratei contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată în anul
școlar 2017-2018, conform prevederilor art. 60 și 85 din Metodologie;
Perioada: 16-22 mai 2017
Notă. În mod excepţional, cadrele didactice care nu au depus cereri de prelungire a duratei contractelor individuale de
muncă pe perioadă determinată în anul școlar 2017-2018, în perioada 16-22 mai 2017, mai pot depune cereri în perioada 21-
22 august 2017.
d) verificarea și avizarea dosarelor candidaților de către comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de organizare și
desfășurare a concursului și consilierul juridic al inspectoratului școlar;
Perioada: 23-24 mai 2017
e) repartizarea candidaţilor care au obţinut cel puţin media de repartizare 7 (şapte) la concursul naţional de ocupare a
posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2017, în ordinea descrescătoare a
mediilor de repartizare, având prioritate candidaţii care beneficiază şi de prelungirea duratei contractelor individuale de muncă
în anul şcolar 2017-2018 în baza mediei de repartizare minimum 7 (şapte) la concursurile naţionale de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunile 2016 şi/sau 2015, respectiv 2016, 2015, 2014
şi/sau 2013 pentru învăţători/institutori/profesori pentru învăţământ primar, în condiţiile din Metodologie;
Termen: 28 august 2017
f) repartizarea cadrelor didactice care îndeplinesc condiţiile privind prelungirea duratei contractelor individuale de
muncă, în anul şcolar 2017-2018, conform 85 din Metodologie.
Termen: 29 august 2017
16) Repartizarea și ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate pe perioadă determinată:
a) înregistrarea, la inspectoratele școlare, a cererilor de înscriere, însoțite de documentele solicitate în acestea, a
candidaților care beneficiază de prelungirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul școlar
2017-2018 și a celor care solicită angajare pe perioadă determinată în baza mediilor de repartizare/notelor obţinute la
concursurile de titularizare sesiunile 2016, 2015, 2014, 2013, 2012 sau 2011;
Perioada: 16-22 mai 2017
Notă. În mod excepţional, candidaţii care nu au depus cereri pentru angajare pe perioadă determinată în anul școlar
2017-2018, în perioada 16-22 mai 2017, mai pot depune cereri în perioada 21-22 august 2017.
132
b) verificarea și avizarea dosarelor de către comisia de mobilitate a personalului didactic din învățământul
preuniversitar și consilierul juridic al inspectoratului școlar;
Perioada: 23-24 mai 2017
c) organizarea și desfășurarea probelor practice/orale în profilul postului;
Perioada: 30 mai – 30 iunie 2017
d) repartizarea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate, la nivelul inspectoratului școlar, a candidaţilor
cu media de repartizare minimum 7 (șapte) la concursul din sesiunea 2017, conform art. 61 alin. (9) din Metodologie;
Termen: 28 august 2017
e) repartizarea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate, la nivelul inspectoratului școlar, conform art. 90
din Metodologie;
Perioada: 30-31 august 2017
f) emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.
Perioada: 30-31 august 2017
17) Repartizarea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate în regim de cumul/plata cu ora:
a) depunerea dosarelor pentru încadrare în regim de cumul/plată cu ora la unitățile de învățământ și la inspectoratele
școlare;
Zilele: 1 şi 4 septembrie 2017
b) atribuirea orelor vacante/rezervate în regim de plata cu ora/cumul personalului didactic titular la nivelul unităților de
învățământ, prin decizie a directorilor unităților de învățământ și acordarea avizului pentru încadrare în regim de plata cu
ora/cumul personalului didactic titular din alte unități de învățământ, personalului didactic asociat și personalului didactic
pensionat;
Termen: 5 septembrie 2017
c) transmiterea, la inspectoratele școlare, a listei posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate complete și incomplete
rămase neocupate, a listei posturilor didactice/catedrelor ocupate în regim de plata cu ora/cumul și a listei posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate complete și incomplete ramase neocupate datorită neprezentării la post a candidaților
repartizați în etapele anterioare; acordarea avizului pentru încadrare în regim de plata cu ora/cumul personalului didactic
angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată în altă unitate de învăţământ; reactualizarea listei posturilor
didactice rămase vacante/rezervate; reactualizarea listei posturilor didactice rămase vacante/rezervate;
Termen: 6 septembrie 2017
d) emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră;
Perioada: 6-8 septembrie 2017
f) atribuirea orelor vacante/rezervate în regim de plata cu ora personalului didactic angajat cu contract individual de
muncă pe perioadă determinată, prin decizie a directorilor unităților de învățământ și transmiterea situației la inspectoratele
școlare; reactualizarea listei posturilor didactice rămase vacante/rezervate.
Termen: 11 septembrie 2017
18) Organizarea la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti a concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
rămase vacante/rezervate:
a) depunerea şi înregistrarea dosarelor, validarea și revalidarea fișelor de înscriere;
Zilele: 1 şi 4 septembrie 2017
b) organizarea și desfășurarea probelor practice/orale în profilul postului;
Termen: 5 septembrie 2017
c) desfăşurarea probei scrise şi afişarea rezultatelor;
Termen: 6 septembrie 2017
d) depunerea contestaţiilor, analizarea, rezolvarea acestora şi afişarea rezultatelor finale.
Termen: 7 septembrie 2017
19) Organizarea la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti a testării pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor
rămase vacante/rezervate:
a) depunerea şi înregistrarea dosarelor de înscriere;
Zilele: 1 şi 4 septembrie 2017
b) desfăşurarea probei scrise, a interviului în cadrul testării şi afişarea rezultatelor;
Termen: 6 septembrie 2017
c) depunerea contestaţiilor, analizarea, rezolvarea acestora şi afişarea rezultatelor finale
Termen: 7 septembrie 2017
20) Repartizarea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate, la nivelul inspectoratului școlar, în ședință de
repartizare:
133
a) depunerea şi înregistrarea dosarelor candidaţilor prevăzuţi la art. 84 alin. (13) care solicită detaşare la cerere în baza
punctajului și a candidaților care nu au depus dosare în etapele anterioare;
Zilele: 1 și 4 septembrie 2017
b) afișarea punctajelor la inspectoratele școlare;
Termen: 5 septembrie 2017
c) depunerea contestațiilor la punctaje la inspectoratele școlare;
Termen: 5 septembrie 2017
d) soluționarea contestațiilor, afișarea punctajelor finale la inspectoratele școlare;
Termen: 6 septembrie 2017
e) repartizarea candidaților conform prevederilor art. 94 alin. (5) din Metodologie;
f) repartizarea candidaților conform prevederilor art. 96 alin. (2) din Metodologie;
g) repartizarea candidaților conform art. 102 alin. (1) şi (2) din Metodologie;
h) ocuparea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate, conform art. 103 alin. (1) din Metodologie;
Termen: 8 septembrie 2017
e) emiterea și comunicarea deciziilor de repartizare pe post/catedră.
Perioada: 8-11 septembrie 2017
Notă: În perioada 31 august-8 septembrie 2017 se pot efectua detașări în interesul învăţământului,
conform prevederilor art. 82 alin. (1)-(5) din Metodologie, pentru cadrele titulare anterior concursului
naţional de ocupare a posturilor de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în
învăţământul preuniversitar, sesiunea 2017, precum şi pentru cadrele didactice debutante repartizate pe
posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare nedeterminată, începând cu 1 septembrie 2012,
2013, 2014, 2015 sau 2016, care au promovat examenul național pentru obținerea definitivării în
învățământ, sesiunea 2017. Aceste detașări nu se consideră în afara Calendarului şi nu se analizează în
cadrul comisiilor paritare constituite la nivelul inspectoratelor şcolare, iar pentru aceste detașări nu este
necesar avizul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.
II. Transmiterea la Ministerul Educației Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a situației statistice globale privind
repartizarea candidaților pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate.
Termen: 29 septembrie 2017


13Mar2017

ANEXA nr. 1 la ordinul MEN nr. _______/_______2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de
înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017 – 2018
1
CALENDARUL ÎNSCRIERIIÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
pentru anul școlar 2017-2018
DATA LIMITĂ/PERIOADA
EVENIMENTUL
Pregătirea înscrierii în învățământul primar
22 februarie 2017
Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia,dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.
Afișarea, la sediulfiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, pentru unitățile de învățământ care nu au site propriu, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului Școala după școală, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.
22 februarie 2017
Afișarea programului de evaluare a dezvoltării psihosomatice a copiilor solicitată de părinți, în conformitate cu prevederile din Metodologia de înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin.
Afișarea unităților/instituțiilor în care se realizează evaluarea dezvoltării psihosomatice a copiilor solicitată de părinți, în conformitate cu prevederile din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018prevăzută în anexa nr.2 la ordin.
ANEXA nr. 1 la ordinul MEN nr. _______/_______2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de
înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017 – 2018
2
22 februarie 2017
Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unitățile de învățământ, în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliu reprezentativ al părinților – avizate, din punctul de vedere al legalității, de către consilierul juridic și aprobate în consiliul de administrație al unității de învățământ.
Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ, a listei documentelor care să dovedească îndeplinirea criteriilor specifice de departajare.
23 februarie – 2 martie 2017
Organizarea, în fiecare unitate de învățământ în care se desfășoară activitatespecifică clasei pregătitoare, a unei „Zile a porților deschise”, zi în care părinții, copiii și alte persoane interesate pot vizita spațiile dedicate activităților claselor pregătitoare și pot purta discuții cu personalul unității de învățământ implicat în această activitate.
23 februarie – 2 martie 2017
Organizarea, în unitățile de învățământ preșcolar,a întâlnirilor pentru informarea și consilierea părinților copiilor din grădiniță care vor fi cuprinși, în anul școlar 2017 – 2018, în învățământul primar.
22 februarie –14 martie 2017
Realizarea evaluării nivelului de dezvoltare psihosomatică a copiilor pentru care Metodologia de înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, prevede această evaluare.
22 februarie – 15 martie 2017
Comunicarea rezultatului evaluării dezvoltării psihosomatice a copilului, în scris, părintelui care a solicitat evaluarea.
16 martie 2017
Transmiterea de către centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională a procesului-verbal în care este înscris rezultatul evaluării dezvoltării psihosomatice a copiilor din
ANEXA nr. 1 la ordinul MEN nr. _______/_______2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de
înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017 – 2018
3
județ/municipiul București, către comisia județeană/a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar (comisia județeană/a municipiului București).
Completarea și validarea cererilor-tip de înscriere în clasa pregătitoare
22 februarie 2017
Afișarea, la sediul unității de învățământ și al inspectoratului școlar și pe site-ul acestora, a programului de completare a cererilor tip de înscriere în învățământul primar.
27 februarie – 16 martie 2017
Completarea de către părinți, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, a cererilor-tip de înscriere. Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, zilnic, în intervalul orar 8,00-20,00 (luni-vineri),respectiv 9,00-13,00 (sâmbăta).
Depunerea și validarea cererilor-tip de înscriere de către părinții care solicită înscrierea copiilor la școala specială.
Prima etapă de înscriere în clasa pregătitoare
17 martie 2017
Procesarea, de către comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia națională), a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți au solicitat acest lucru în cererea-tip de înscriere.
18 – 21 martie 2017
Procesarea, la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse de părinți, a cererilor părinților care solicităînscrierea la o altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție, pe locurile rămase libere. Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază.
ANEXA nr. 1 la ordinul MEN nr. _______/_______2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de
înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017 – 2018
4
Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor – tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază.
22 martie 2017
Procesarea de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți au solicitat înscrierea la o altăunitate de învățământ decât școala de circumscripție, dar nu au fost admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fazăopțiunea pentru înscrierea în școala de circumscripție.
22– 23 martie 2017
Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar și al unităților de învățământ a candidaților înmatriculați, a numărului de locuri rămase libere și a listei copiilor neînscriși după prima etapă.
A doua etapă de înscriere în clasa pregătitoare
23 martie 2017
Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului, a procedurii specifice de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborată de inspectoratul școlar.
Informarea Ministerului Educației Naționale de către comisia județeană/a municipiului București, cu privire la procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua.
24 martie – 30 martie 2017
Depunerea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua, de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.
Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.
31 martie -05 aprilie 2017
Procesarea, la nivelul unităților de învățământ, a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul
ANEXA nr. 1 la ordinul MEN nr. _______/_______2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de
înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017 – 2018
5
școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile.
Completarea, în aplicația informatică, adatelor dincererile – tip de înscriere pentru candidații admiși în aceastăetapă.
6 aprilie 2017
Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.
7 – 13 aprilie 2017
Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a cererilor părinților copiilor care nu au fost încă înscriși la vreo unitate de învățământ.
Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul educațional al copilului.


13Mar2017

ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
1
METODOLOGIE DE ÎNSCRIERE A COPIILOR
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
pentru anul școlar 2017-2018
Cap. I Dispoziții generale
Art. 1. – În conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, învățământul primar cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV.
Art. 2. – (1) Conform legii, învățământul primar este învățământ obligatoriu.
(2) Numărul de locuri care se alocă, prin cifra de școlarizare, pentru clasa pregătitoare, în învățământul de stat, este mai mare sau egal cu numărul copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învățământul primar, asigurând astfel fiecărui copil un loc.
(3) Inspectoratele școlare vor soluționa orice situație legată de înscrierea în învățământul primar în interesul educațional al elevului și în limitele legii.
Art. 3. – (1) Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018 se face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(2) În sensul prezentei metodologii, prin părinți se înțelege inclusiv tutori legal instituiți sau reprezentanți legali.
(3) În sensul prezentei metodologii, prin domiciliu se înțelege inclusiv reședință.
Art. 4. – (1) Fiecare locuință este arondată unei unități de învățământ aflată în proximitatea sa, numită în continuare școala de circumscripție. Totalitatea străzilor arondate unității de învățământ formează circumscripția școlară a unității de învățământ respective.
(2) În vederea înscrierii în clasa pregătitoare a tuturor copiilor care au vârsta corespunzătoare, inspectoratele școlare județene (ISJ) și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) iau în considerare propunerile conducerilor unităților de învățământ referitoare la numărul de clase pregătitoare rezultate în urma recensământului copiilor realizat, pentru fiecare circumscripție școlară, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale.
(3) Numărul de clase pregătitoare cuprins în planul de școlarizare alocat de ISJ/ISMB fiecărei unități de învățământ ține cont de capacitatea de cuprindere a acesteia, determinată de numărul sălilor de clasă în care poate fi organizat, în mod corespunzător, procesul de învățământ la clasa pregătitoare, dar și la celelalte clase ale școlii, și de obligativitatea cuprinderii în unitatea de învățământ a tuturor copiilor din circumscripția școlară. La alocarea numărului de clase pregătitoare se ține cont de numărul copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învățământul primar, de
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
2
arondarea străzilor la unitățile de învățământ sau de cea mai bună oportunitate educațională identificată.
(4) ISJ și ISMB pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării şcolare,rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidenţă.
(5) Circumscripțiile școlare, planul de școlarizare, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, sunt afișate la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar, conform Calendarului înscrierii în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018, prevăzut în anexa nr. 1 la ordin (calendarul înscrierii), pentru informarea părinților și a publicului interesat.
(6) Pentru informarea părinților și a publicului interesat și pentru a permite părinților luarea unor decizii în cunoștință de cauză privitoare la opțiunea pentru o unitate de învățământ sau alta, fiecare unitate de învățământ va pune la dispoziție și informații referitoare la locul de desfășurare a activității corespunzătoare clasei pregătitoare (în spațiul școlii sau al unei grădinițe), la posibilitatea organizării programului „Școala după școală”, la organizarea și dotarea spațiului școlar etc.
(7) În localitățile în care funcționează unități de învățământ teologic/ confesional, precum și unități de învățământ cu profil pedagogic care școlarizează nivelul de învățământ primar, inspectoratele școlare decid dacă acestor unități li se alocă sau nu circumscripție școlară.
(8) În cazul în care unităților de învățământ menționate la alin. (7) li se alocă circumscripție școlară, procedura de înscriere în clasa pregătitoare este cea prevăzută la cap. V, VI și VII.
(9) În cazul în care unităților de învățământ menționate la alin. (7) nu li se alocă circumscripție școlară, procedura de înscriere în clasa pregătitoare este cea prevăzută la cap. XI pentru unitățile de învățământ particular.
Cap. II Condiții de înscriere în învățământul primar
Art. 5. – (1) Părinții, ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august 2017 inclusiv, au obligația de a înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare, în conformitate cu prevederile legii și ale prezentei metodologii.
(2) Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ au obligația de a asigura permanent informarea și consilierea părinților referitor la prevederile legii și ale prezentei metodologii în ceea ce privește înscrierea copiilor în învățământul primar. Persoanele care răspund la întrebările/solicitările părinților au obligația de a cunoaște aceste prevederi, precum și opțiunile pe care le au părinții privind alegerea unității de învățământ în care își pot înscrie copiii și trebuie să poată oferi detalii referitoare
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
3
la conținutul activităților educaționale care se desfășoară în clasa pregătitoare, la abordarea didactică, la organizarea programului școlar etc. Consilierea se face având în vedere, cu prioritate, interesul educațional al copilului.
Art. 6. – (1) Părinții ai căror copii împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2017 inclusiv, pot să-și înscrie copiii în învățământul primar în clasa pregătitoare, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
(2) Înscrierea copiilor menționați la alin. (1) în clasa pregătitoare se face la solicitarea scrisă a părinților, dacă evaluarea dezvoltării psihosomatice a acestora, făcută de specialiști, atestă pregătirea copiilor pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare.
(3) Părinții copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2017 inclusiv, care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018, sau ai celor pentru care evaluarea menționată la alin. (2) arată că dezvoltarea psihosomatică nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare își vor înscrie copiii la grădiniță, în grupa mare.
(4) În cazul în care există solicitări de înscriere în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc 6 ani după data de 31 decembrie 2017, inspectoratele școlare/unitățile de învățământ vor consilia părinții privind nevoia de a lua decizii în interesul educațional al copilului și îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluționată decât în urma evaluării dezvoltării psihosomatice care să ateste pregătirea copilului pentru parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare. În cazul în care rezultatul evaluării arată că dezvoltarea psihosomatică nu poate asigura parcurgerea cu succes a clasei pregătitoare, copiii vor fi înscriși în grupa mare din învățământul preșcolar. Rezultatul evaluării nu poate fi contestat.
Art. 7. – (1) Evaluarea dezvoltării psihosomatice a copiilor, menționată la art. 6 alin. (2), se efectuează sub coordonarea Centrului județean de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE), în perioada prevăzută de calendarul înscrierii în clasa pregătitoare.
(2) În evaluarea dezvoltării psihosomatice a copiilor va fi implicat personalul de specialitate al CJRAE/CMBRAE, personal de specialitate din alte instituții/unități, precum și medici școlari sau medici de familie, acolo unde este necesar.
(3) Comisia județeană/a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar, denumită în continuare comisia județeană/a municipiului București, poate decide organizarea evaluării dezvoltării psihosomatice a copiilor atât la sediul CJRAE/CMBRAE, cât și în diferite zone ale județului/municipiului București, cu prioritate în grădinițe, pentru a facilita accesul părinților și al copiilor la această evaluare.
(4) Părinții copiilor menționați la art. 6 alin. (1) și (4) vor depune la CJRAE/CMBRAE o cerere tip în care solicită evaluarea dezvoltării psihosomatice a copilului. În situația
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
4
în care comisia județeană/a municipiului București decide organizarea evaluării dezvoltării psihosomatice a copiilor și în alte zone ale județului/municipiului București, conform alin. (3), depunerea cererilor se poate face și la sediul unităților/instituțiilor în care se va realiza evaluarea.
(5) Perioada de desfășurare a evaluării dezvoltării psihosomatice, precum și adresele unităților/instituțiilor la care se desfășoară evaluarea sunt stabilite de comisia județeană/a municipiului București și sunt afișate la toate unitățile de învățământ și pe site-ul ISJ/ISMB. Activitatea de evaluare a dezvoltării psihosomatice va fi planificată în intervalul orar 10,00-18,00, astfel încât programul de desfășurare să sprijine accesul părinților la serviciile de evaluare.
(6) La încheierea evaluării dezvoltării psihosomatice a fiecărui copil, rezultatul evaluării este comunicat, în scris, părintelui care a solicitat evaluarea. Rezultatul evaluării nu poate fi contestat.
(7) Rezultatul evaluărilor dezvoltării psihosomatice a copiilor din județ/municipiul București este înscris într-un proces-verbal, semnat de specialiștii care au efectuat evaluarea. CJRAE/CMBRAE transmite procesul-verbal comisiei județene/a municipiului București, care asigură păstrarea sa la dosarul comisiei.
Art. 8. – În clasa pregătitoare din învățământul special sunt înscriși copii cu cerințe educaționale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinților, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copii cu cerințe educaționale speciale cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani la data începerii anului școlar.
Cap. III Alegerea unității de învățământ la care va fi înscris copilul
Art. 9. – (1) Toți copiii ai căror părinți solicită înscrierea în clasa pregătitoare la școala de circumscripție vor fi înmatriculați la unitatea de învățământ solicitată.
(2) Pe locurile libere, se înscriu și, ulterior, se înmatriculează copiii care provin din alte circumscripții școlare, inclusiv din alte localități, în conformitate cu solicitările părinților și cu prevederile prezentei metodologii.
(3) În sensul prezentei metodologii, numărul locurilor libere la clasa pregătitoare este stabilit ca diferență între numărul de locuri alocate pentru clasa pregătitoare și numărul de copii din circumscripție care trebuie înscriși la acel nivel de clasă. De exemplu, dacă în circumscripția școlară a unei unități de învățământ există 40 de copii care trebuie înscriși la clasa pregătitoare, iar școala a primit prin planul de școlarizare 50 de locuri la clasa pregătitoare, numărul de locuri libere este de 10 (50-40).
Art. 10. – (1) În situația în care într-o unitate de învățământ numărul cererilor de înscriere primite de la părinți al căror domiciliu se află în afara circumscripției școlare este mai mare decât numărul de locuri libere definit conform art. 9, vor fi
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
5
aplicate criterii de departajare generale și specifice, stabilite în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(2) Criteriile generale de departajare care se aplică în situația prevăzută la alin. (1) sunt următoarele:
a) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
b) existența unui document care dovedește că este orfan de ambii părinți. Situația copilului care provine de la o casă de copii/un centru de plasament/plasament familial se asimilează situației copilului orfan de ambii părinți;
c) existența unui document care dovedește că este orfan de un singur părinte;
d) existența unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă.
(3) În cazul în care numărul cererilor de înscriere primite de la părinți din afara circumscripției școlare este mai mare decât numărul de locuri libere, repartizarea copiilor se face în ordinea descrescătoare a numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil: se repartizează la început copiii care îndeplinesc 3 dintre criteriile menționate la alin. (2), apoi copiii care îndeplinesc două dintre criterii și, în final, copiii care îndeplinesc doar unul dintre criteriile menționate la alin. (2). La stabilirea numărului maxim de criterii generale de departajare pe care le poate îndeplini un copil s-a ținut seama de faptul că un copil poate îndeplini cel mult 3 criterii generale, întrucât criteriul menționat la alin.(2), lit.b) nu poate fi îndeplinit simultan cu criteriul menționat la alin.(2), lit.c).
(4) În caz de egalitate pe ultimele locuri, pentru copiii care îndeplinesc același număr de criterii generale de departajare, ordinea de prioritate a criteriilor este cea menționată la alin. (2).
(5) Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învățământ și se aplică în situația prevăzută la alin. (1), după aplicarea criteriilor generale menționate la alin. (2). Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învățământ va indica documentele doveditoare pe care părintele trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere.
(6) Criteriile specifice de departajare menționate la alin. (5) nu pot fi discriminatorii, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și trebuie să țină cont de faptul că toți copiii au drepturi egale de acces la educație, indiferent de condiția socială și materială, de sex, rasă, naționalitate, confesiune.
(7) Criteriile specifice menționate la alin. (5) nu pot include existența unor liste de preînscrieri, organizate în afara calendarului înscrierii, sau orice alte proceduri care nu respectă spiritul și litera prezentei metodologii.
(8) În cazul în care la o unitate de învățământ, pe ultimul loc liber, este înmatriculat un copil din altă circumscripție școlară, fratele său geamăn/sora sa geamănă va fi admis/admisă la aceeași unitate de învățământ, peste numărul de locuri alocat.
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
6
Art. 11. – (1) Criteriile specifice de departajare menționate la art. 10 alin. (5) sunt elaborate în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliu reprezentativ al părinților.
(2) Criteriile specifice de departajare menționate la art.10 alin. (5) sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ, după acordarea avizului de legalitate de către consilierul juridic.
(3) Criteriile specifice de departajare aprobate se anunță public, la data menționată în calendarul înscrierii, prin afișare la sediul unității de învățământ.
(4) După această dată, modificarea criteriilor specifice de departajare ori adăugarea altor criterii este interzisă.
Cap. IV Informarea publicului privind procedura de înscriere
Art. 12. – (1) Comisiile/Comisia județene/a municipiului București asigură instituirea și funcționarea unui telverde, care va funcționa pe perioada 21 februarie – 13 aprilie 2017,la care părinții și alte persoane interesate pot obține, gratuit, informații referitoare la înscrierea copiilor în învățământul primar.
(2) Numărul telverde menționat la alin. (1) este 0 800 816 xyz, unde xyz este indicativul județului. De exemplu, pentru Arad indicativul este 257, pentru Brăila indicativul este 239, pentru București indicativul este 021.
(3) Comisiile județene și a municipiului București au obligația să asigure afișarea tuturor informațiilor referitoare la înscrierea în învățământul primar, inclusiv circumscripțiile școlare și planul de școlarizare, la fiecare unitate de învățământ din județ, precum și pe site-ul ISJ/ISMB.
(4) Toate unitățile de învățământ în care se va desfășura activitatea clasei pregătitoare în anul școlar 2017-2018, vor organiza o „Zi a porților deschise”, în perioada prevăzută de calendarul înscrierii, zi în care părinții, copiii și alte persoane interesate pot vizita spațiile dedicate activităților claselor pregătitoare și pot purta discuții cu personalul unității de învățământ implicat în această activitate. Pentru a facilita comunicarea dintre părinți și personalul didactic și informarea familiilor privind oferta educațională, la această activitate vor participa directorul/directorul adjunct al unității de învățământ, cadre didactice care predau la clasa pregătitoare, reprezentanți ai părinților elevilor care frecventează clasa pregătitoare în anul școlar 2016 – 2017, precum și alte persoane desemnate de conducerea unității de învățământ.
(5) Inspectoratele școlare județene și inspectoratul școlar al municipiului București vor posta pe site-ul instituției, pe prima pagină, la rubrica „Înscrierea în învățământul primar 2017”, următoarele date:
a) informații cu privire la circumscripțiile școlare, pentru fiecare unitate de învățământ: denumirea și adresa unității de învățământ, străzile/adresele arondate
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
7
unității de învățământ, numărul de clase pregătitoare alocate, adresa site-ului unității de învățământ (pentru unitățile care au site), în format standard;
b) informații cu privire la telverde instituit la nivelul inspectoratului școlar: numărul de telefon telverde, data de la care acesta va fi funcțional, programul de funcționare etc.;
c) Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018 și calendarul înscrierii.
(6) Comisiile/Comisia județene/a municipiului București coordonează organizarea ședințelor de informare și consiliere a părinților copiilor înscriși la grădiniță și care urmează să înceapă învățământul primar în anul școlar 2017 -2018.
(7) Toate unitățile de învățământ au obligația de a oferi informații referitoare la procedura de înscriere a copiilor în învățământul primar. Părinții se pot adresa celei mai apropiate unități de învățământ, care îi va îndruma în privința pașilor pe care trebuie să îi parcurgă, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(8) Fiecare unitate de învățământ va încărca pe site-ul propriu, pe lângă denumirea și adresa unității de învățământ, străzile/adresele arondate unității de învățământ, numărul de clase pregătitoare alocate și alte informații care să permită părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului „Școala după școală”, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare. Pentru asigurarea protecției datelor personale, în fotografiile care vor fi postate pe site nu trebuie să apară persoane (copii sau cadre didactice).
(9) În situația în care unitățile de învățământ nu au site propriu, informațiile menționate la alin. (8) vor fi încărcate pe site-ul inspectoratului școlar.
(10) Comisiile județene și comisia municipiului București iau toate măsurile pentru comunicarea, către mijloacele de comunicare în masă, a informațiilor legate de înscrierea în învățământul primar, inclusiv posibilitatea de informare la telverde și numărul acestuia.
Cap. V Procedura de înscriere în clasa pregătitoare
Art. 13. – (1) Cererea-tip de înscriere în clasa pregătitoare se poate completa online sau la secretariatul unității de învățământ la care părintele dorește înscrierea copilului.
(2) Completarea cererii-tip de înscriere se face în perioada prevăzută de calendarul înscrierii, prin introducerea în aplicația informatică a datelor furnizate de părinte.
(3) Validarea cererii-tip de înscriere este obligatorie și se face la unitatea de învățământ la care părintele dorește înscrierea, în prezența părintelui și a cel puțin unui membru din comisia de înscriere, conform programării realizate de către
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
8
unitatea de învățământ, zilnic, în intervalul orar 8,00-18,00 (luni-vineri), respectiv 9,00-13,00 (sâmbăta).
(4) Validarea cererii-tip de înscriere constă în compararea datelor introduse în aplicația informatică cu documentele depuse de către părinte, tipărirea, verificarea și semnarea de către părinte a fișei tipărite.
(5) În perioada prevăzută de calendarul înscrierii, conducerile unităților de învățământ vor asigura prezența unui număr suficient de persoane din comisia de înscriere și vor stabili programul de lucru al comisiei în ture, atât în program de dimineață, cât și de după amiază, în intervalul orar 8,00-18,00 (luni-vineri), respectiv 9,00-13,00 (sâmbăta), pentru a sprijini participarea părinților la procedurile de completare/validare a cererilor-tip de înscriere.
(6) Conducerile unităților de învățământ și inspectoratele școlare se vor asigura că programul de completare/validare a cererilor-tip de înscriere în învățământul primar este adaptat solicitărilor părinților, permite procesarea tuturor solicitărilor și asigură fluența procedurilor, evitând aglomerația.
(7) În vederea asigurării fluenței procedurilor și a evitării aglomerației, unitățile de învățământ vor asigura inclusiv posibilitatea de programare telefonică a părinților pentru completarea și/sau validarea cererilor-tip de înscriere. Numărul de telefon la care părinții pot apela este afișat la avizierul unității de învățământ, pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.
(8) Unitățile de învățământ vor informa părinții că ordinea în care se programează telefonic pentru completarea și/sau validarea cererilor-tip de înscriere sau în care se prezintă pentru completarea și/sau validarea cererilor-tip de înscriere nu presupune crearea unei liste de preînscriere și/sau acordarea unei priorități la înscriere. Informația va fi afișată la secretariatul unității de învățământ, la avizierul acesteia și pe site-ul școlii, dacă acesta există, și va fi comunicată direct părinților la momentul programării telefonice sau al prezentării pentru completarea/validarea cererii-tip de înscriere.
Art. 14. – (1) În situația în care cererea-tip de înscriere se completează la sediul unității de învățământ la care se dorește înmatricularea copilului, completarea datelor în aplicația informatică se face în prezența părintelui, de către un membru al comisiei de înscriere din școală. În acest caz, imediat după completarea cererii-tip de înscriere, se realizează validarea acesteia. Comisiile de înscriere din fiecare unitate de învățământ vor asigura imprimarea unui număr de cereri-tip de înscriere, care să fie completate de mână de către părinți, în situația în care completarea cererilor-tip de înscriere nu se poate face direct în aplicația informatică, din motive obiective, cum ar fi întreruperea alimentării cu energie electrică, imposibilitatea temporară a conectării la internet etc. În aceste cazuri, comisiile vor informa părinții care se prezintă pentru înscriere despre situația apărută și vor solicita acestora să completeze manual cererea-tip de înscriere și să o semneze. Părinții vor fi informați că, după remedierea
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
9
situației speciale, vor fi invitați din nou la unitatea de învățământ pentru a verifica datele introduse în aplicația informatică, pe baza cererii scrise depuse anterior, prin semnarea exemplarului de cerere-tip tipărit din calculator.
(2) Părintele depune, în momentul completării cererii – tip de înscriere la unitatea de învățământ, sau, după caz, în momentul validării acesteia, o fotocopie a actului de identitate propriu și o fotocopie a certificatului de naștere al copilului. Copiile vor fi certificate conform cu originalul de către secretariatul unității de învățământ, pe baza documentelor originale.
(3) În cazul în care cererea-tip de înscriere este completată pentru un copil care împlinește vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2017 inclusiv, alături de documentele menționate la alin. (2) părintele depune și o copie a documentului prin care CJRAE/CMBRAE comunică rezultatul pozitiv al evaluării dezvoltării psihosomatice a copilului.
(4) În cazul în care solicită înscrierea la altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție, pe lângă documentele menționate la alin. (2) și, după caz, la alin. (3), părinții depun și documente care dovedesc îndeplinirea criteriilor de departajare, stabilite în conformitate cu art. 10.
(5) În cazul în care solicită înscrierea la altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție, părintele va menționa, prin bifarea acestei opțiuni în cererea-tip de înscriere, dacă este de acord cu înscrierea copilului la școala de circumscripție, în situația în care acesta nu va fi admis la școala solicitată, din lipsă de locuri libere.
Art. 15. – (1) În momentul prezentării la unitatea de învățământ pentru completarea cererii-tip de înscriere, părinții vor fi informați că aplicația informatică nu permite înscrierea copilului la mai multe unități de învățământ.
(2) În cazul în care aplicația informatică semnalează că pentru copilul respectiv a mai fost depusă o cerere de înscriere la altă unitate de învățământ, înscrisă în baza de date, întrucât a fost validată, dosarul de înscriere nu va mai fi acceptat și rămâne valabilă opțiunea deja asumată pentru altă unitate de învățământ.
(3) În momentul prezentării la unitatea de învățământ pentru completarea sau validarea cererii-tip de înscriere, părinții sunt informați cu privire la prevederile prezentei metodologii, la modalitatea de definire a numărului de locuri libere și la criteriile de departajare generale și specifice care vor fi utilizate în cazul în care numărul de opțiuni pentru respectiva unitate de învățământ este mai mare decât numărul de locuri libere. Unitățile de învățământ pun la dispoziția părinților aceste informații și prin afișare.
(4) Pentru validarea cererii-tip de înscriere, un membru al comisiei de înscriere din unitatea de învățământ tipărește fișa completată în aplicația informatică, în prezența părintelui.
(5) După tipărire, cererea-tip de înscriere este verificată și semnată de părinte.
(6) În cazul existenței unei erori în transcrierea datelor, părinții o semnalează pe loc, iar membrul comisiei de înscriere din unitatea de învățământ procedează la
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
10
corectarea greșelii în baza de date computerizată și retipărește cererea-tip de înscriere corectată din calculator, în vederea semnării de către părinte.
Art. 16. – (1) După încheierea perioadei de completare și validare a cererilor-tip de înscriere, cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare se face în două etape succesive, după cum urmează:
a) prima etapă, în care repartizarea copiilor se face pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse de părinți, folosind aplicația informatică și pe baza deciziilor consiliilor de administrație ale unităților de învățământ, luate în urma aplicării criteriilor de departajare pentru copiii din alte circumscripții școlare.
b) a doua etapă, în care este asigurată înscrierea, pe locurile libere, a copiilor care nu au participat la prima etapă sau nu au fost distribuiți, din diferite motive.
(2) În situații excepționale, înainte de desfășurarea primei etape de înscriere, consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare pot ajusta planul de școlarizare pentru a asigura accesul la educație al tuturor copiilor care trebuie să își facă debutul școlar în anul 2017-2018.
(3) ISJ/ISMB informează Direcția generală management preuniversitar și Direcția generală evaluare și monitorizare învățământ preuniversitar din Ministerul Educației Naționale (MEN) despre aceste situații și despre deciziile luate pentru soluționarea lor, până la data de 16 martie 2017, ora 23,00.
Cap. VI Prima etapă de înscriere în clasa pregătitoare
Art. 17. – (1) În prima etapă, procesarea cererilor-tip de înscriere se desfășoară la Comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar, denumită în continuare Comisia națională, cu ajutorul aplicației informatice și la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse de părinți.
(2) Procesarea cererilor-tip de înscriere se face în ordine, respectând următoarele priorități:
a) în prima fază sunt admiși la școala de circumscripție copiii ai căror părinți au solicitat acest lucru în cererea-tip de înscriere. Repartizarea acestora conform solicitării din cererea-tip de înscriere se realizează cu ajutorul aplicației informatice;
b) în a doua fază se procesează cererile părinților care solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție, pe locurile rămase libere. Admiterea sau respingerea cererilor acestora se realizează la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare, iar listele finale sunt validate de către consiliul de administrație al unității de învățământ;
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
11
c) în a treia fază sunt admiși la școala de circumscripție copiii ai căror părinți au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție, dar nu au fost înmatriculați, din lipsă de locuri. Repartizarea acestora se realizează cu ajutorul aplicației informatice, dacă în cererea-tip de înscriere a fost bifată opțiunea de înscriere la școala de circumscripție, în cazul neadmiterii la școala solicitată.
Art. 18. – (1) În prima fază, cu ajutorul aplicației informatice, toți copiii ai căror părinți au solicitat înscrierea la școala de circumscripție vor fi înmatriculați conform opțiunii.
(2) După încheierea primei faze, Comisia națională comunică comisiilor de înscriere din unitățile de învățământ locurile rămase libere, stabilite în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3).
Art. 19. – (1) În a doua fază de înscriere, în conformitate cu calendarul înscrierii și cu programul afișat, la fiecare unitate de învățământ la care au rămas locuri libere, comisia de înscriere din unitatea de învățământ analizează cererile-tip de înscriere și documentele depuse de părinții copiilor care au domiciliul în afara circumscripției școlare.
(2) În cazul în care numărul solicitărilor este mai mic decât sau egal cu numărul locurilor libere, comisia de înscriere validează înscrierea copiilor respectivi în unitatea de învățământ, fără nicio restricție.
(3) În cazul în care numărul solicitărilor este mai mare decât numărul locurilor libere, comisia de înscriere din unitatea de învățământ aplică criteriile de departajare generale și apoi, dacă este necesar, pe cele specifice, în vederea stabilirii candidaților care vor fi admiși.
Art. 20. – (1) Până la data precizată în calendarul înscrierii, comisia de înscriere din fiecare unitate de învățământ la care au rămas locuri libere după prima fază procesează cererile părinților copiilor proveniți din alte circumscripții școlare și stabilește lista copiilor care vor fi înmatriculați la unitatea de învățământ, în clasa pregătitoare. Decizia se ia în funcție de numărul de locuri libere, de numărul de cereri și pe baza criteriilor de departajare.
(2) În conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, la solicitarea unităților de învățământ, consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare pot aproba, în situații excepționale, depășirea efectivelor maxime stabilite de lege pentru clasele pregătitoare la care numărul solicitărilor de înscriere ale părinților proveniți din alte circumscripții școlare este mare.
(3) Aplicarea criteriilor și stabilirea listei copiilor declarați admiși în unitatea de învățământ respectivă, respectiv a listei cererilor respinse, din lipsă de locuri, se face în plenul comisiei și se consemnează într-un proces-verbal, care rămâne la dosarul comisiei.
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
12
(4) Rezultatele analizei și decizia comisiei de înscriere din unitatea de învățământ sunt transmise comisiei județene/a municipiului București și Comisiei naționale, până la data prevăzută de calendar.
Art. 21. – (1) În a treia fază a primei etape de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice, se procesează cererile părinților care inițial au solicitat înscrierea la altă unitate de învățământ decât școala de circumscripție, dar nu au fost admiși, din lipsă de locuri și au optat, în cererea-tip de înscriere, pentru întoarcerea la școala de circumscripție.
(2) Având în vedere că locurile copiilor menționați la alin. (1) au fost rezervate la școala de circumscripție până la această fază, toți copiii din circumscripția școlară ai căror părinți au optat în cererea-tip de înscriere pentru întoarcerea la școala de circumscripție, în cazul în care nu au fost admiși la școala solicitată inițial, vor fi înmatriculați la școala de circumscripție.
Art. 22. – (1) La încheierea primei etape de înscriere, aplicația informatică stabilește numărul de locuri disponibile de la fiecare unitate de învățământ.
(2) La încheierea primei etape de înscriere se consideră locuri disponibile, pe lângă locurile rămase neocupate după a doua fază de repartizare, și locurile copiilor din circumscripția școlară respectivă care au fost înmatriculați la o altă școală, în faza a doua de înscriere, sau care nu s-au înscris în nicio unitate de învățământ în această etapă. De exemplu, dacă la unitatea de învățământ menționată la art. 9 alin. (3) au rămas neocupate după a doua fază de repartizare din cadrul primei etape de înscriere 5 din cele 10 locuri libere, iar din cei 40 de copii din circumscripția școlară care trebuiau înscriși în clasa pregătitoare 36 au fost înscriși, 34 la unitatea respectivă și 2 la alte unități de învățământ, atunci la această unitate de învățământ există în total 11 locuri disponibile pentru a doua etapă de înscriere. Cele 11 locuri se compun din cele 5 locuri rămase libere, 4 locuri neocupate de copiii din circumscripție încă nedistribuiți și din cele 2 locuri lăsate neocupate de copiii din circumscripție care sunt înscriși la alte unități de învățământ.
Art. 23. – (1) Lista candidaților înmatriculați după prima etapă se afișează la fiecare unitate de învățământ și pe site-ul ISJ/ISMB, conform calendarului înscrierii.
(2) Locurile disponibile de la toate unitățile de învățământ din județ/municipiul București, stabilite în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2), vor fi afișate la fiecare unitate de învățământ care școlarizează clasa pregătitoare și pe site-ul ISJ/ISMB, pentru informarea părinților.
(3) Comisiile/Comisia județene/a municipiului București afișează situația completării locurilor la fiecare unitate de învățământ, numărul de locuri disponibile în sensul art. 22 și numărul copiilor neînscriși după prima etapă.
(4) Informațiile menționate la alin. (3) se afișează pe site-ul ISJ/ISMB, precum și la fiecare unitate de învățământ.
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
13
Cap. VII A doua etapă de înscriere în clasa pregătitoare
Art. 24. – (1) Părinții copiilor care nu au fost cuprinși într-o unitate de învățământ în prima etapă de înscriere sau care nu au participat la aceasta etapă completează o nouă cerere-tip de înscriere în cea de-a doua etapă, pentru locurile disponibile.
(2) Cererile-tip de înscriere pot fi completate doar pentru unitățile de învățământ la care există locuri disponibile, afișate conform prevederilor art. 23. Unitățile de învățământ care nu mai au locuri disponibile nu pot primi cereri-tip de înscriere în învățământul primar în etapa a doua, iar opțiunile online pentru aceste unități de învățământ vor fi respinse de aplicația informatică.
(3) În cererea-tip de înscriere pentru etapa a doua, părinții vor completa, în ordinea descrescătoare a preferințelor, maximum trei opțiuni pentru unități de învățământ la care mai există locuri disponibile.
Art. 25. – (1) Părinții copiilor menționați la art. 24 depun cererea-tip de înscriere în învățământul primar online sau la secretariatul școlii aflate pe prima poziție din cele 3 opțiuni exprimate pentru etapa a doua.
(2) Completarea cererii-tip de înscriere se face, în perioada prevăzută de calendarul înscrierii pentru etapa a doua, prin introducerea în aplicația informatică a datelor furnizate de părinte.
(3) Validarea cererii-tip de înscriere se face la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție din cele 3 opțiuni exprimate pentru etapa a doua, în prezența părintelui și a cel puțin unui membru din comisia de înscriere, după procedura menționată în prezenta metodologie.
Art. 26. – (1) După încheierea perioadei de completare și validare a cererilor-tip de înscriere depuse pentru a doua etapă de înscriere, unitățile de învățământ analizează și soluționează cererile părinților, aplicând o procedură specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile.
(2) Procedura specifică menționată la alin. (1) este comunicată prin afișare la unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului, conform calendarului înscrierii.
(3) Comisia județeană/a municipiului București are obligația de a informa MEN cu privire la procedura menționată la alin. (1).
Art. 27. – La încheierea operațiilor menționate la art. 26, conform calendarului înscrierii, se afișează lista candidaților înmatriculați la fiecare unitate de învățământ.
Art. 28. – (1) În situația în care mai există copii care nu au fost încă înscriși la nicio unitate de învățământ, inspectoratul școlar centralizează și soluționează cererile părinților acestor copii.
(2) Comisia județeană/a municipiului București asigură cuprinderea în clasa pregătitoare a copiilor care nu au fost încă înscriși la nicio unitate de învățământ, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, în funcție de opțiunile părinților,
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
14
de numărul de locuri disponibile și de criteriile de departajare anunțate conform prezentei metodologii.
(3) Pentru rezolvarea situațiilor menționate la alin. (1), comisia județeană/a municipiului București utilizează locurile disponibile, stabilite conform art. 22.
(4) Ocuparea locurilor disponibile se face în ordinea stabilită prin aplicarea criteriilor de departajare generale și specifice prevăzute în prezenta metodologie.
(5) În situații excepționale, comisia județeană/a municipiului București poate decide repartizarea copiilor în clase, cu depășirea numărului maxim de elevi prevăzut de lege, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
(6) Comisia județeană/a municipiului București asigură informarea publicului interesat referitor la procedurile ce trebuie aplicate și la calendarul depunerii și soluționării cererilor de înscriere ale părinților menționați la alin. (1).
Art. 29. – Comisiile/Comisia județene/a municipiului București rezolvă, în a doua etapă de înscriere, precum și ulterior prevederilor Calendarului, orice altă situație referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul educațional al copilului.
Cap. VIII Procedura de înscriere în clasa pregătitoare în unitățile cu predare în limbile minorităților naționale
Art. 30. -Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare, în unitățile cu predare în limba unei minorități naționale, se face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii și cu calendarul aprobat.
Art.31. – (1) La stabilirea planurilor de școlarizare, ISJ și ISMB vor lua toate măsurile pentru a asigura dreptul la educație în limba maternă al tuturor copiilor, alocând unităților de învățământ/secțiilor cu predare în limba respectivă un număr de clase suficient pentru a permite cuprinderea tuturor copiilor care doresc să studieze în limba maternă respectivă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică pentru asigurarea dreptului copiilor aparținând minorităților naționale de a studia în limba maternă, respectiv dreptul de a studia limba maternă, conform legii.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică, în egală măsură, pentru asigurarea dreptului copiilor de a studia în limba română, în zonele în care majoritatea unităților de învățământ sunt cu predare în altă limbă.
(4) Prin excepție de la prevederile Art. 10 alin. (5), referitoare la ordinea de aplicare a criteriilor generale, respectiv a criteriilor specifice de departajare, în cazul în care unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale au stabilit printre criteriile specifice de departajare criteriul de cunoaștere a limbii de predare, acesta poate fi aplicat înaintea criteriilor generale de departajare.
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
15
Cap. IX Asigurarea dreptului la educație al tuturor copiilor care trebuie să își facă debutul școlar în anul 2017-2018
Art. 32. – (1) După încheierea celei de-a doua etape, comisiile/comisia județene/a municipiului București analizează rezultatele cuprinderii copiilor în clasa pregătitoare, le compară cu rezultatele recensământului și se asigură că toți copiii recenzați sunt înmatriculați la o unitate de învățământ.
(2) Dacă analiza menționată la alin. (1) demonstrează că există copii recenzați neînscriși în nicio unitate de învățământ, ISJ/ISMB și unitățile de învățământ, împreună cu autoritățile administrației publice locale, fac demersurile legale pentru asigurarea dreptului la educație al copiilor care trebuie să își facă debutul școlar în anul școlar 2017-2018.
Art. 33. – (1) Copiii care trebuie să își facă debutul școlar în anul 2017-2018, dar care nu au fost înmatriculați sau nu au participat la etapele anterioare de înscriere, vor fi distribuiți de comisia județeană/a municipiului București, cu respectarea interesului educațional al copilului, a prevederilor prezentei metodologii și ținând cont de solicitările părinților.
(2) Distribuirea acestora se face la școala de circumscripție sau la altă unitate de învățământ pentru care optează părintele, pe locurile disponibile.
(3) În cazul în care pentru o unitate de învățământ există mai multe cereri decât locuri libere, departajarea se face în funcție de criteriile menționate la art. 10, conform prevederilor prezentei metodologii.
(4) CJRAE/CMBRAE vor continua să asigure, la solicitarea părinților, serviciile de evaluare a dezvoltării psihosomatice a copiilor, inclusiv după încheierea perioadei de evaluare prevăzute în calendarul înscrierii. Având în vedere faptul că, din punct de vedere psihosomatic schimbările care intervin la vârsta de 5 – 6 ani sunt continue, și, în unele situații, alerte, la solicitarea scrisă a părinților copiilor care au primit aviz negativ de înscriere în clasa pregătitoare, respectivii copii pot fi reevaluați de către CJRAE/CMBRAE, după un interval de timp de aproximativ 6 luni.
Art. 34. – (1) În localitățile în care majoritatea unităților de învățământ sunt cu predare în limba română și există unități de învățământ/secții cu predare în limba unei minorități naționale, comisiile județene și a municipiului București vor lua toate măsurile pentru a asigura accesul oricărui copil din localitate la studiul în limba maternă, prin stabilirea de circumscripții școlare specifice pentru copiii care au ca limbă maternă limba respectivă.
(2) Dacă în localitățile menționate la alin. (1) există un număr mic de unități de învățământ cu predare în limba unei minorități, atunci inspectoratele școlare respective pot decide să nu aloce circumscripții școlare pentru aceste unități de învățământ. În acest caz, părinții copiilor care au ca limbă maternă limba minorității respective pot solicita înscrierea la oricare dintre unitățile de învățământ cu predare în limba respectivă.
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
16
(3) Pentru unitățile de învățământ cu predare în limba unei minorități naționale din localitățile menționate la alin. (2), înscrierea copiilor aparținând minorității naționale respective se face în prima etapă de înscriere, aplicând criteriile generale și criteriile specifice de departajare elaborate de fiecare unitate de învățământ, conform prevederilor Art. 31.
(4) Prevederile alin. (1), (2) și (3) se aplică în mod similar pentru unitățile de învățământ cu predare în limba română din localitățile în care majoritatea unităților de învățământ sunt cu predare într-o limbă a minorităților naționale.
Cap. X Înscrierea în învățământul special
Art. 35. – (1) Copiii cu cerințe educaționale speciale pot fi înscriși în școlile de masă, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(2) În situațiile în care orientarea școlară impune înscrierea în învățământul special, părinții se adresează școlii de circumscripție sau CJRAE/CMBRAE, de la care vor primi informațiile necesare pentru înscrierea în învățământul special.
Art. 36. – (1) Înscrierea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul special se face direct la unitatea de învățământ specială, cu documentele prevăzute de prezenta metodologie, la care se adaugă documentul care atestă orientarea către învățământul special.
(2) Comisiile de înscriere din unitățile de învățământ special completează cererile-tip de înscriere direct în aplicația informatică.
(3) După completare, cererea-tip de înscriere este tipărită, verificată și semnată de părinte.
(4) Toți copiii care au orientarea școlară pentru învățământul special vor fi înmatriculați conform solicitării.
Cap. XI Înscrierea în învățământul particular
Art. 37. – (1) ISJ și ISMB solicită unităților de învățământ particular autorizate sau acreditate date referitoare la oferta de locuri pentru clasa pregătitoare.
(2) Pentru a asigura cuprinderea tuturor copiilor care își fac debutul școlar în anul școlar 2017-2018 într-o unitate de învățământ, la solicitarea unităților de învățământ particular autorizate sau acreditate, ISJ și ISMB includ oferta unităților de învățământ particular în aplicația informatică utilizată pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare și o comunică școlilor din învățământul de stat.
(3) Fiecare unitate de învățământ are obligația de a oferi, la solicitarea părinților, inclusiv informații referitoare la unitățile de învățământ particular autorizate sau acreditate care au în oferta educațională clase pregătitoare.
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
17
(4) Unitățile de învățământ de stat vor oferi părinților informații doar despre acele unități de învățământ particular care au transmis informațiile necesare către ISJ/ISMB.
Art. 38. – (1) Înscrierea copiilor în unitățile de învățământ particular care au solicitat includerea ofertei lor de școlarizare în aplicația informatică utilizată pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare se face prin completarea și validarea cererii-tip de înscriere și respectarea procedurilor prevăzute în prezenta metodologie.
(2) Înscrierea copiilor în unitățile de învățământ particular prevăzute la alin. (1) se face în prima etapă de înscriere.
(3) În cazul în care, din diferite motive, copilul nu este înmatriculat la unitatea de învățământ particular solicitată de părinte, acesta poate fi înscris la școala de circumscripție, dacă părintele a bifat opțiunea de întoarcere la școala de circumscripție prevăzută la art. 14 alin. (5) sau, în caz contrar, participă la a doua etapă de înscriere.
Art. 39. – (1) În cazul în care părintele dorește înscrierea la o unitate de învățământ particular care nu a optat pentru includerea ofertei sale de școlarizare în aplicația informatică, înscrierea se face de către părinte direct la unitatea de învățământ, conform procedurilor stabilite de aceasta.
(2) La încheierea tuturor etapelor de înscriere, unitățile de învățământ particular menționate la alin. (1) transmit ISJ/ISMB informațiile referitoare la elevii înmatriculați în clasa pregătitoare.
Cap. XII Înscrierea în unitățile de învățământ care au în ofertă clase organizate conform reglementărilor specifice alternativelor educaționale
Art. 40. – (1) Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare la unitățile de învățământ care au în ofertă clase organizate conform reglementărilor specifice alternativelor educaționale, denumite în continuare unități de învățământ alternativ, se face de către părinte, în conformitate cu propriile opțiuni, cu numărul de locuri alocat claselor organizate conform principiilor specifice alternativei educaționale și cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(2) Unitățile de învățământ alternativ de stat vor fi incluse în aplicația informatică pentru înscrierea în clasa pregătitoare.
(3) Unitățile de învățământ alternativ particular autorizate sau acreditate care doresc să fie incluse în aplicația informatică pentru înscrierea în clasa pregătitoare vor transmite inspectoratelor școlare toate informațiile necesare pentru a participa la procedurile prevăzute de prezenta metodologie.
(4) Unitățile de învățământ alternativ de stat, precum și cele particulare autorizate sau acreditate care doresc să fie incluse în aplicația informatică pentru înscrierea în
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
18
clasa pregătitoare vor stabili criteriile specifice de departajare, în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
(5) Fiecare unitate de învățământ are obligația de a oferi, la solicitarea părinților, informații referitoare la unitățile de învățământ alternativ autorizate sau acreditate din județ/municipiul București care au în ofertă clase pregătitoare și care îndeplinesc condițiile precizate la alin. (2) și (3).
Art. 41. – (1) În cazul unităților de învățământ alternativ de stat care au constituită circumscripție școlară, se vor parcurge etapele de înscriere prevăzute de prezenta metodologie.
(2) În cazul unităților de învățământ alternativ de stat care nu au constituită circumscripție școlară, părinții se vor adresa pentru înscriere direct unității de învățământ dorite. Înscrierea copiilor în clasa pregătitoare la aceste unități de învățământ se face în prima etapă de înscriere.
(3) În cazul în care, din diferite motive, copilul nu este înmatriculat la unitatea de învățământ alternativ solicitată de părinte, acesta poate fi înscris la școala de circumscripție, dacă părintele a bifat opțiunea de întoarcere la școala de circumscripție prevăzută la art. 14 alin. (5) sau, în caz contrar, participă la a doua etapă de înscriere.
Art.42. – Înscrierea la unitățile de învățământ alternativ particulare se face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, referitoare la înscrierea în învățământul particular.
Art.43. – La încheierea tuturor etapelor de înscriere, inspectoratele școlare vor colecta de la unitățile de învățământ alternativ a căror ofertă nu a fost inclusă în aplicația informatică situația înscrierilor în clasa pregătitoare, pentru fiecare alternativă educațională.
Cap. XIII Coordonarea procesului de înscriere a copiilor în învățământul primar
Art. 44. – (1) Coordonarea, la nivel național, a procesului de înscriere a copiilor în învățământul primar este asigurată de Comisia națională.
(2) Comisia națională se compune din:
a) președinte – secretar de stat din MEN;
b) vicepreședinți – personal cu funcții de conducere din MEN;
c) 1-3 secretari – inspectori de specialitate din MEN;
d) 4-5 membri – directori și inspectori de specialitate din MEN.
(3) Componența nominală a comisiei naționale se stabilește prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice.
Art. 45. – Atribuțiile Comisiei naționale sunt următoarele:
a) stabilește modelul cererii-tip de înscriere și îl transmite comisiilor județene/a municipiului București;
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
19
b) asigură aplicația informatică pentru înscrierea copiilor în învățământul primar;
c) instruiește președinții comisiilor județene/a municipiului București;
d) elaborează și transmite ISJ/ISMB instrucțiuni referitoare la înscrierea copiilor în învățământul primar;
e) asigură transmiterea informațiilor referitoare la înscrierea copiilor în învățământul primar, pentru anul școlar 2017-2018, către mijloacele de comunicare în masă, pentru a asigura transparența și informarea părinților și a publicului interesat;
f) controlează și îndrumă acțiunile legate de înscrierea copiilor în învățământul primar în județele țării, urmărind respectarea prevederilor prezentei metodologii;
g) procesează cererile – tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și realizează repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți au solicitat acest lucru în cererea – tip. Transmite inspectoratelor școlare și unităților de învățământ lista candidaților admiși și a numărului de locuri disponibile, după repartizarea acestor candidați;
h) poate numi delegați ai Comisiei naționale, care să controleze și să îndrume activitatea comisiilor județene/a municipiului București și a comisiilor de înscriere din unitățile de învățământ;
i) analizează desfășurarea procesului de înscriere a copiilor în învățământul primar la nivel național, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile județene/a municipiului București de înscriere, și prezintă concluziile acestei analize conducerii MEN;
j) propune ministrului educației naționale modificări ale metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar.
Art. 46. – (1) Coordonarea la nivel județean/al municipiului București a procesului de înscrierea copiilor în învățământul primar este asigurată de comisia județeană/a municipiului București.
(2) Comisiile/Comisia județene/a municipiului București organizează comisii de înscriere în unitățile de învățământ.
Art. 47. – (1) Comisia județeană/a municipiului București este numită prin decizie a inspectorului școlar general și este compusă din:
a) președinte – inspectorul școlar general sau un inspector școlar general adjunct;
b) secretari – 1 – 3 inspectori școlari;
c) membri – 1 – 5 inspectori școlari, cadre didactice, informaticieni, operatori PC, secretari.
(2) În situații bine justificate, numărul de secretari și de membri ai Comisiei județene și ai Comisiei municipiului București poate fi suplimentat, prin decizie a inspectorului școlar general. Decizia se comunică Comisiei naționale.
(3) Inspectorii școlari pentru învățământ primar și pentru învățământul preșcolar, informaticianul inspectoratului și, după caz, inspectorul de limba și literatura maternă/inspectorul pentru minorități fac parte din comisia menționată la alin. (1).
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
20
(4) Comisiile județene și comisia municipiului București au următoarele atribuții:
a) organizează, monitorizează și răspund de modul de desfășurare a acțiunilor de înscriere a copiilor în învățământul primar, în județul respectiv/municipiul București, în conformitate cu prevederile legale și ale prezentei metodologii;
b) răspund de transmiterea prezentei metodologii și a tuturor reglementărilor privitoare la înscrierea copiilor în clasa pregătitoare în unitățile de învățământ care școlarizează nivelul de învățământ preșcolar și primar;
c) răspund de asigurarea cadrului pentru informarea cadrelor didactice, a părinților și a publicului larg cu privire la acțiunile de înscriere a copiilor în învățământul primar;
d) elaborează, împreună cu directorii unităților de învățământ, un plan de măsuri pentru pregătirea și organizarea înscrierii copiilor în învățământul primar; acest plan cuprinde, în mod obligatoriu, planificarea perioadei acțiunilor de consiliere și de orientare a părinților copiilor înscriși la grădiniță în grupa mare;
e) contribuie la stabilirea planului de școlarizare, în funcție de rezultatele recensământului copiilor care au împlinit vârsta pentru debutul școlar și de capacitatea de cuprindere a unităților de învățământ, precum și în funcție de numărul cererilor de înscriere depuse conform prevederilor prezentei metodologii, și anunță unităților de învățământ numărul de locuri alocate pentru clasa pregătitoare;
f) introduc în aplicația informatică numărul de locuri disponibile pentru fiecare unitate de învățământ, conform planului de școlarizare aprobat, respectiv conform datelor furnizate de unitățile de învățământ particular;
g) asigură crearea unei baze de date la nivelul fiecărei unități de învățământ și la nivel județean, care conţine datele personale ale copiilor ce urmează să fie cuprinși în clasa pregătitoare, așa cum sunt acestea trecute în cererea-tip de înscriere și coordonează completarea bazei de date;
h) numesc, prin decizie a inspectorului școlar general, în fiecare unitate de învățământ care va avea clase pregătitoare o comisie de înscriere formată din directori, profesori, operatori PC, secretari, care să asigure buna desfășurare a operațiunilor legate de crearea bazei de date pentru repartizarea copiilor în clasa pregătitoare;
i) instruiesc persoanele care fac parte din comisiile de înscriere din unitățile de învățământ;
j) analizează, în vederea acordării avizului de legalitate, criteriile specifice de departajare, propuse de consiliile de administrație din unitățile de învățământ;
k) transmit către fiecare unitate de învățământ modelul electronic al cererii-tip de înscriere și îndrumă operațiile de completare a acestora, de verificare a cererilor-tip listate din calculator și de corectare a eventualelor erori;
l) elaborează procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în a doua etapă de înscriere în clasa pregătitoare, pe care o comunică unităților de
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
21
învățământ și o afișează pe site-ul inspectoratului; informează comisia națională din cadrul MEN cu privire la această procedură;
m) centralizează și soluționează cererile părinților copiilor care nu au fost înscriși la vreo unitate de învățământ, după finalizarea celei de-a doua etape de înscriere;
n) asigură, conform prevederilor prezentei metodologii, instituirea și funcționarea unui telverde, la care părinții și alte persoane interesate pot obține, gratuit, informații referitoare la cuprinderea copiilor în învățământul primar;
o) numesc reprezentanți ai comisiei județene/a municipiului București care să țină permanent legătura cu presa, pentru a oferi informații corecte și actualizate despre înscrierea copiilor în învățământul primar, inclusiv posibilitatea de informare la telverde și numărul acestuia;
p) la sfârșitul fiecărei etape de înscriere coordonează afișarea, în fiecare unitate de învățământ și pe site-ul ISJ/ISMB, a listei copiilor înmatriculați și a locurilor rămase disponibile;
q) pot numi delegați ai comisiei județene/a municipiului București care să controleze și să îndrume activitatea comisiilor de înscriere din unitățile de învățământ;
r) controlează respectarea prevederilor prezentei metodologii în toate unitățile de învățământ din județ/Municipiul București și sancționează, în conformitate cu prevederile legale, încălcarea legislației în vigoare de către membrii comisiilor de înscriere;
s) se asigură că toți copiii care trebuie să își facă debutul școlar în anul școlar 2017 – 2018 sunt înscriși într-o unitate de învățământ în învățământul primar și fac demersurile legale pentru a asigura participarea la educație a acestora;
t) elaborează și transmit MEN raportul cu privire la modul de desfășurare a procesului de înscriere a copiilor în învățământul primar, în termen de 10 zile de la încheierea ultimei etape de înscriere, și propun eventuale modificări ale prezentei metodologii.
(5) La ședințele comisiei județene/a municipiului București participă persoana responsabilă cu telverde, informând comisia referitor la toate aspectele semnalate pe această cale.
Art. 48. – (1) Comisia de înscriere din unitatea de învățământ este alcătuită din:
a) președinte – directorul sau directorul adjunct al unității de învățământ;
b) secretar – secretarul șef sau secretarul unității de învățământ;
c) membri – 1-7 cadre didactice, informaticieni, secretari etc.
(2) Comisia de înscriere din unitatea de învățământ are următoarele atribuții:
a) asigură informarea părinților referitor la prevederile legale, la procedurile și calendarul înscrierii;
b) asigură crearea bazei de date privitoare la candidații pentru înscrierea în clasa pregătitoare; în acest scop alocă un număr suficient de calculatoare pentru a asigura fluența procesului de înscriere la clasa pregătitoare, precum și resursa umană necesară și competentă pentru operarea pe calculator;
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
22
c) verifică documentele depuse la înscriere, în prezența părinților, completează în aplicația informatică și/sau validează cererile-tip de înscriere, cuprinzând datele personale și, după caz, informația necesară pentru asigurarea departajării candidaților proveniți din alte circumscripții;
d) răspunde de transcrierea corectă a datelor în cererile-tip de înscriere și verifică, împreună cu părinții, corectitudinea informațiilor introduse în aplicația informatică; efectuează corectarea greșelilor sesizate;
e) stabilește și anunță din timp criteriile de departajare specifice unității de învățământ, care se aplică în situația în care există mai multe cereri de la părinți din afara circumscripției școlare decât locuri rămase libere după înscrierea copiilor din circumscripția școlară;
f) transmite, spre analiză și în vederea acordării avizului de legalitate, comisiei județene/a municipiului București criteriile specifice de departajare care se aplică în cazul în care există mai multe solicitări de înscriere a copiilor din afara circumscripției școlare decât locuri libere;
g) procesează, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse de părinți, cererile de înscriere ale părinților care au domiciliul în afara circumscripției școlare și solicită înscrierea la respectiva unitate de învățământ pe locurile rămase libere; admit sau resping cererile acestora, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare, și propune consiliului de administrație al unității de învățământ lista candidaților admiși, spre validare;
h) asigură marcarea în aplicația informatică a cererilor – tip de înscriere depuse de părinții copiilor care provin din altă circumscripție școlară, admiși în unitatea de învățământ;
i) asigură prezența permanentă, în perioada înscrierii, a unor membri ai comisiei de înscriere din unitatea de învățământ, care să ofere informații și consiliere persoanelor care se prezintă pentru completarea ori validarea cererilor-tip de înscriere sau pentru a solicita informații referitoare la cuprinderea copiilor în învățământul primar;
j) afișează, în termenul stabilit de prezenta metodologie, listele copiilor înmatriculați la clasa pregătitoare;
k) elaborează și transmite ISJ/ISMB raportul cu privire la modul de desfășurare a procesului de înscriere a copiilor în învățământul primar, în termen de 5 zile de la încheierea ultimei etape de înscriere, și propune eventuale modificări ale prezentei metodologii.
Cap. XIV Dispoziții finale
Art. 49. – Prezentarea de înscrisuri false la înscrierea în clasa pregătitoare se pedepsește conform legii și atrage pierderea locului obținut prin fraudă.
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
23
Art. 50. – Persoanele vinovate de transcrierea eronată a datelor personale ale copiilor sau de nerespectarea prevederilor prezentei metodologii vor fi sancționate disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz.
Art. 51. – (1) Se interzice unităților de învățământ de stat să instituie taxe sau să solicite părinților alte foloase pentru a realiza înscrierea copiilor în clasa pregătitoare.
(2) Se interzice colectarea sau favorizarea acțiunii de colectare a unor fonduri materiale sau bănești de la părinții care solicită înscrierea în învățământul primar.
(3) Personalul din învățământ care, în procesul de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare, săvârșește fapte de natură penală sau care manifestă neglijență în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin este sancționat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Art. 52. – (1) Unitățile de învățământ cu program integrat de artă și sportiv care, potrivit reglementărilor în vigoare, pot organiza programul integrat începând cu învățământul primar pot școlariza elevi în învățământul de artă și sportiv începând cu clasa I.
(2) Înscrierea copiilor în clasa I cu program integrat de artă și sportiv se face în conformitate cu prevederile legii și ale metodologiilor în vigoare.
(3) În scopul asigurării continuității școlarizării copiilor într-o unitate de învățământ, respectiv formațiune de studiu, unitățile de învățământ menționate la alin.1, care au în ofertă clasă pregătitoare, pot organiza testarea aptitudinilor copiilor care ar putea parcurge, începând cu clasa I, program integrat de artă sau sportiv, chiar înainte de înscrierea acestora la clasa pregătitoare.
(4) Înscrierea în clasa pregătitoare la unitățile de învățământ menționate la alin.(3) se face în prima etapă de înscriere.
(5) Copiii care nu promovează testele de aptitudini menționate la alin.(3), dar care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta metodologie, pot fi înscriși în clasa pregătitoare în unitatea de învățământ respectivă. În acest caz, părinții vor fi informați că școlarizarea copiilor în clasa I în cadrul acelorași formațiuni de studiu este condiționată de promovarea testelor de aptitudini după parcurgerea clasei pregătitoare.
Art. 53. – (1) Comisiile județene și Comisia municipiului București monitorizează și controlează activitatea comisiilor de înscriere din unitățile de învățământ, verificând respectarea legalității, a transparenței și a prevederilor prezentei metodologii, inclusiv documentele elaborate de comisiile de înscriere din unitățile de învățământ sau documentele depuse pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare, și iau măsurile care se impun pentru respectarea legalității și asigurarea drepturilor egale pentru toți copiii.
(2) Comisiile județene și Comisia municipiului București pot soluționa cererile de înscriere în învățământul primar sau cererile de amânare a înscrierii în învățământul primar a copiilor care nu se încadrează în tranșele de vârstă prevăzute de prezenta
ANEXA nr. 2 la ordinul MEN nr. / .2017privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei
de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018
___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul şcolar 2017- 2018
24
metodologie, după ce părinții vor fi consiliați privind nevoia de a lua decizii în interesul educațional al copilului și după ce îi vor informa că solicitarea nu poate fi soluționată decât în situația în care evaluarea dezvoltării psihosomatice, efectuată de CJRAE/CMBRAE, atestă pregătirea copilului pentru parcurgerea cu succes a clasei/nivelului de învățământ pentru care se solicită înscrierea.
Art. 54. – Comisiile județene/comisia municipiului București, precum și comisiile de înscriere din unitățile de învățământ pot solicita autorităților în drept verificarea respectării prevederilor Ordonanței de urgență nr. 97/2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată cu modificările și completările ulterioare.
Art. 55. – Comisia națională verifică, direct sau prin delegații săi, respectarea prezentei metodologii și ia măsurile care se impun pentru respectarea acesteia.
Art. 56. – Comisia națională poate solicita ministrului educației naționale, în situații justificate, modificări ale calendarului înscrierii.
Art.57. – La data intrării în vigoare a prezentei metodologii, orice dispoziție contrară se abrogă.


26Nov2015

Chiar daca am avut de-a face cu o toamna deosebit de placuta, de cateva zile putem spune ca iarna si-a intrat in drepturi. Frigul s-a instalat si una dintre cele mai mari temeri ale tale este ca nu cumva piticul tau sa raceasca. Chiar daca primul tau impuls este sa il tratezi cu antibiotice pentru singurul motiv ca acestea il pot scapa de orice tip de infectie, iti recomand sa renunti la aceasta idee. Care sunt motivele? Le vei afla, treptat, de-a lungul articolului. Citeste doar cu atentie, iar la sfarsit incearca sa tragi concluziile.

In Romania s-a impamantenit ideea ca antibioticele il pot scapa pe pitic de orice problema de sanatate, de la o simpla raceala pana la cele mai grave forme de pneumonie. Ceea ce nu toate mamicile stiu sau, poate, doar ignora, pur si simplu, este faptul ca antibioticele trateaza numai infectiile cauzate de bacterii, nu si pe cele produse de virusuri, paraziti sau ciuperci.

Stiu, ii curge nasul, stranuta, tuseste, nu poate respira cum trebuie, ba are chiar si febra. Cu siguranta nu mai astepti sa ajungi la doctor, ca stii solutia: un antibiotic o sa-l scape de simptome in cel mai scurt timp. Ei bine, imi pare rau sa te dezamagesc, dar nu este deloc asa! Antibioticele nu au niciun efect in tratarea racelii.
As putea vorbi zile intregi despre greselile pe care le fac cel mai des mamicile in momentul in care administreaza copilului antibiotice, dar si despre motivele pentru care acestea ar trebui folosite doar in cazuri extreme si numai la recomandarea medicului specialist.

O sa ma rezum in cadrul articolului la 10 motive “de top” pentru care ar trebui sa spui NU antibioticelor.

1. Pentru ca utilizarea inadecvata scade imunitatea copilului.
Daca imediat ce observi ca cel mic a racit, apelezi la tratament cu antibiotice, in timp vei constata ca acestea nu isi mai fac efectul, ba, mai mult, constituie o amenintare pentru sanatatea copilului, favorizand aparitia bacteriilor rezistente. Rezultatul? Daca il atinge vreo afectiune bacteriana serioasa, antibioticul nu o sa-si mai faca treaba la fel de bine.

2. Pentru ca daca un antibiotic a fost eficient prima oara, nu garanteaza ca ii va fi de ajutor si a doua oara.
Pentru ca aceleasi simptome pot fi comune pentru diferite boli, tinzi sa apelezi tot la vechiul antibiotic care si-a dovedit eficienta data trecuta, insa constati ca acum organismul copilului nu reactioneaza. Iti recomand sa apelezi la un medic de fiecare data cand cel mic se imbolnaveste pentru a avea siguranta ca nu ii dai un tratament medicamentos inadecvat.

3. Pentru ca antibioticele sunt eficiente doar impotriva bacteriilor.
Virusurile, care provoaca racelile si majoritatea afectiunilor respiratorii, sunt imune la antibiotice, asa ca zadarnic i le dai copilului ca pe o solutie sigura si salvatoare. Ele nu scad febra, asa cum se crede! Nu scad decat imunitatea copilului.

4. Pentru ca determina, in timp, rezistenta bacteriilor la actiunea preparatului.
Antibioticele sunt eficiente daca sunt folosite cand este cu adevarat nevoie de ele. Administrate, insa, pentru o simpla raceala, pot da peste cap intreg sistemul imunitar al copilului. Microbii si bacteriile se adapteaza foarte repede la conditiile noi si devin rezistenti, fiind astfel necesara administrarea unei doze din ce in ce mai puternice pentru a le veni de hac. Bacteriile nu numai ca nu vor fi afectate in niciun fel, ba din contra, ele se vor hrani cu acel antibiotic. Si, pentru a va multumi pentru “grija” pe care le-o purtati, se vor inmulti cu o intensitate si mai mare.

5. Pentru ca pot provoca o serie de alte probleme de sanatate.
Pentru ca administrarea antibioticelor dupa ureche impiedica sistemul imunitar sa se dezvolte eficient, copilul devine, in timp, mai sensibil la probleme de sanatate precum alergiile si astmul. Un alt efect secundar deloc de neglijat al antibioticelor este distrugerea florei bacteriene benefice din intestine. Ca urmare, poate aparea diareea cronica ce afecteaza grav intestinul, facandu-l vulnerabil la agresiunile externe.

6. Pentru ca fiecare antibiotic are propriul sau spectru de actiune asupra microbilor.
Mai exact, fiecare medicament antibiotic actioneaza doar asupra anumitor tipuri de bacterii. Pentru a sti cu exactitate care sunt acestea, este necesara efectuarea antibiogramei, realizabila doar in institutiile medicale.

7. Pentru ca administrarea pe o durata de timp inadecvata poate duce la aparitia altor probleme.
In cazul in care decizi sa ii intrerupi prematur tratamentul cu antibiotice, infectia copilului poate trece intr-o forma latenta, adica doar atentuata, nu vindecata. Aceasta situatie poate determina afectiuni ale inimii, ale rinichilor, ba chiar poate duce la aparitia unor noi tipuri de bacterii rezistente la antibiotice.
Pe de alta parte, daca ii administrezi antibioticul o perioada nejustificat de lunga, cresti riscul aparitiei alergiilor si a disbacteriozei (modificarea calitativa a continutului generic normal al bacteriei intestinului sau pielii).

8. Pentru ca multe antibiotice au reactii adverse.
Cele mai frecvente reactii ce s-au observat in urma administrarii antibioticelor sunt senzatie de greata, diaree, dureri de stomac si ameteli. Daca observi ca cel mic prezinta una din aceste simptome, intrerupe imediat administrarea medicamentului.

9. Pentru ca organismul copilului are propriul sistem de aparare.
In mod normal, in momentul in care organismul copilului este atacat de un agent strain, cum sunt bacteriile, sistemul sau imunitar contraataca. Chiar si dupa ce s-au instalat simptomele, sistemul imunitar lupta cu microbii si, de cele mai multe ori, chiar reuseste sa-i invinga. Uneori, infectiile slabesc organismul si au nevoie de ajutor. Medicii recomanda ca aceste medicamente sa nu fie administrate de la primele semne de boala si, in niciun caz, ele sa fie antibiotice.

10. Pentru ca exista o serie de greseli pe care mamicile le fac frecvent in administrarea antibioticelor la copii.
Prima si cea mai mare greseala este ca mamicile apeleaza la tratamentul cu antibiotice fara a consulta in prealabil un medic specialist, considerand ca se pricep si singure. Este o parere absolut gresita, incurajata, insa, si de sistemul sanitar din Romania care permite eliberarea acestora in farmacii fara reteta.
A doua greseala este ca ii trateaza pe copii cu antibiotice, considerand ca aceste tratamente sunt cele mai rapide si ca, in acest fel, piticul va scapa rapid de raceala.
O a treia greseala consta in faptul ca imediat ce observa o mica simptoma a racelii, mamele scot antibioticele la iveala, gandind ca astfel previn inaintarea bolii.
Si lista poate continua…
In cazul in care copilul tau raceste, nici sa nu te mai gandesti sa folosesti antibiotice. Urmeaza cateva sfaturi simple si eficiente:
– Ai grija sa ii dai sa bea cat mai multe lichide pentru ca trebuie sa fie mereu hidratat.
– Da-i o supica calduta de pui. Cu siguranta il va ajuta.
– Ca sa respire mai usor, poti folosi un aspirator nazal, fa-i infuzii sau foloseste un aparat pentru aerosoli.
– Daca are febra mare, peste 38ºC, ii poti administra ibuprofen sau acetaminofen pentru copii.
In concluzie, daca prichindelul tau a racit, nu-l trata dupa ureche si, mai ales, nu-i da antibiotice!